/Studiu privind ergonomia, prevenirea si managementul in stomatologie

Studiu privind ergonomia, prevenirea si managementul in stomatologie

Societatea Română de Ergonomie Dentară (SRED) a prezentat marţi cercetarea de piaţă ‘Practici curente din domeniul ergonomiei, prevenţiei şi managementului în stomatologie’.
Rezultatele studiului au arătat că din punct de vedere juridic medicii sunt organizaţi în principal (64%) sub formă de cabinet medical individual (CMI), faţă de 29% dintre respondenţi care sunt organizaţi sub formă de SRL (neplătitor de TVA).
Medicii de medicină dentară apelează la asistenţa de specialitate mai ales pentru întocmirea şi menţinerea fluxului documentelor legale şi mai puţin pentru alte activităţi, cum ar fi alegerea locaţiei sau a echipamentelor necesare în cabinet.


Cercetarea a mai relevat că medicul de medicină dentară doreşte, pe cât posibil, evitarea birocraţiei, ceea ce explică şi procentul mic al celor care lucrează cu Casa Naţională de Asigurări. Aceasta reprezintă o sursă de venit secundar doar pentru 30% dintre medicii stomatologi.
Majoritatea respondenţilor (79%), apreciază faptul că managementul cabinetului determină creşterea eficienţei cabinetului şi asigură o dezvoltare continuă a afacerii (63%).
Aceste procente reflectă destul de clar faptul că medicul stomatolog înţelege utilitatea managementului dar răspunsurile foarte diversificate cu privire la instrumentele de management utilizate în cadrul cabinetelor arată faptul că medicii dentişti au nevoie de pregătire şi înţelegere competentă în acest sens.
O parte din aceste probleme a făcut ca, începând cu finele lui 2008, odată cu intrarea ţării noastre în criză economică, numeroase cabinete să devină neprofitabile, provocând scăderea veniturilor medicilor stomatologi, sau chiar închiderea cabinetelor, ceea ce a dus la un adevărat exod al specialiştilor în ţările occidentale, în condiţiile în care statul român cheltuie cu un student aproximativ 7.100 lei pe an, iar cu un medic rezident în jur de 14.910 lei pe an.
Faptul că aproape 75% dintre medici nu au o documentaţie corectă a cazurilor din punct de vedere legal arată o lipsă de informaţie în acest domeniu, datorată probabil şi faptului că malpraxisul este un concept nou, despre care s-a discutat foarte puţin, indică studiul citat.
Cu toate că ergonomia dentară este studiată de curând în Romania (după anul 2000), regulile primare sunt cunoscute la nivel teoretic de foarte mulţi medici dentişti.
Abordarea principiilor ergonomice în cabinet este influenţată puternic de vârsta medicului. În acest sens, medicii mai tineri sunt mai receptivi şi respectă aceste principii.
Pe de altă parte, cele mai multe probleme de sănătate raportate de către medici sunt legate de afecţiuni ale coloanei vertebrale, care arată lipsa de aplicare a regulilor ergonomice corecte.
Prevenţia dentară este prezentă în practica curentă la toate nivelurile, procedurile de bază fiind executate de majoritatea medicilor dentişti din România, evidenţiază studiul.
De altfel, peste 80% dintre medici consideră că pot influenţa riscul de carie şi parodontal al pacienţilor prin metode de prevenţie, ceea ce, probabil, va muta focusul medicinii dentare de la restaurare la prevenţie, cu efect benefic asupra sănătăţii orale din România.
Protecţia faţă de eventuala îmbolnăvire profesională este însă insuficientă, răspunsurile la întrebările care vizează acest subiect fiind foarte diversificate.
Medicii dentişti români trebuie să fie informaţi în permanenţă asupra procentajului populaţiei purtătoare de boli transmisibile, precum şi despre noutăţile privind mijloacele de protecţie contra contaminării încrucişate.
Un mare pas înainte în privinţa alinierii la standardele europene a practicilor de muncă în cabinetul de medicină dentară a reprezentat-o apariţia, în anul 2006, a Societăţii Române de Ergonomie Dentară precum şi demararea în octombrie 2010 a proiectului ‘Ergonomie, prevenţie, management performant în medicină dentară prin aliniere la standarde europene’, proiect cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, ‘Investeşte în oameni’ , Axa Prioritară – Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor.
Studiul a fost efectuat pe un număr relevant de subiecţi (300 de medici de medicină dentară, manageri de cabinete private) la nivel naţional, în cele cinci regiuni de dezvoltare acoperite în proiect (Bucureşti, Bucureşti-Ilfov, Iaşi, Constanţa, Timişoara), şi a constat în aplicarea unui chestionar de 42 de întrebări referitoare la cele trei direcţii abordate în cadrul proiectului: ergomomie, prevenţie şi managementul cabinetului de medicină dentară
În România sunt înregistrate aproximativ 11.000 de cabinete de stomatologie şi 2.200 de laboratoare de tehnică dentară.