/Sibiu: Spitalul Clinic Judetean acumuleaza datorii tot mai mari

Sibiu: Spitalul Clinic Judetean acumuleaza datorii tot mai mari

Cel mai mare spital din judeţul Sibiu – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă – acumulează datorii tot mai mari de la o lună la alta, din cauza Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate care nu îşi onorează promisiunile, ceea ce afectează atât angajaţii, cât şi pacienţii, a declarat joi directorul instituţiei, dr. Adrian Şanta.
“Datoriile spitalului cresc lent. Din păcate, Casa de Asigurări de Sănătate nu a decontat ce a promis. Şi aici au rămas datorii. Anul acesta, finanţarea mea este de patru milioane de lei pe lună. Şi cu patru trebuie să plătesc ce s-a cumpărat anul trecut cu şapte. Nu se poate”, a afirmat directorul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă.
El a atras atenţia că deja furnizorii de medicamente nu mai au răbdare şi îşi cer banii.


“Eu plătesc într-o lună cam trei săptămâni de anul trecut. Acum plătim medicamentele pe aprilie anul trecut şi materialele sanitare din august anul trecut. Din banii pe care îi primim de la Casă, datoriile nu se vor stinge, ci vor creşte”, a explicat dr. Adrian Şanta.
Directorul spitalului sibian solicită schimbarea legilor în vigoare în ce privesc achiziţiile, întrucât instituţia este obligată să plătească şi dublul unor preţuri de pe piaţă, din cauză că nu primeşte banii la timp de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate.
“M-am isterizat văzând că cumpărăm baterii AA pentru laringoscoape la dublul preţului la care sunt în comerţ. I-am chemat pe cei de la Achiziţii şi mi s-a răspuns simplu că eu ca instituţie nu pot să merg cu banii în buzunar la librărie să cumpăr baterii, ci trebuie să găsesc pe cineva care cumpără bateriile în numele meu şi mă aşteaptă cu banii până când pot plăti. Aşa plătim cu 3 lei ce putem cumpăra cu 1,50 lei şi paradoxal aceste lucruri sunt legale”, a spus Şanta.
Managerul Spitalului Clinic Judeţean Sibiu a arătat că instituţia riscă şi o clasificare mai proastă din cauza lipsei de fonduri, care afectează şi achiziţia de aparatură medicală.
Spre exemplu, în cel mai mare spital de stat din judeţul Sibiu nu există un RMN, motiv pentru care pacienţii spitalului sunt transportaţi fie la Spitalul Militar, fie la un laborator privat, pentru această investigaţie. Spitalul Judeţean nu are cei 600.000 de euro, cât costă cel mai ieftin RMN, dar nici nu poate încheia un contract legal pentru această analiză cu singurul spital de stat din oraş care are acest aparat – Spitalul Militar.
Deocamdată, Spitalul Clinic Judeţean Sibiu doreşte să fie clasificat ca un spital de nivelul doi, un alt motiv fiind faptul că nu are secţie de Chirurgie Vasculară. Pentru a fi un spital de nivel doi, cel din Sibiu are nevoie de comasarea lui cu alte trei spitale, cel de Pediatrie, cel de Boli Pulmonare şi cel de Psihiatrie, soluţie care nu este agreată.
Comasarea spitalelor este refuzată şi de conducerea Consiliului Judeţean Sibiu, pentru că aceasta ar duce nu doar la pierderea a două posturi de directori de spitale, dar şi la datorii mai mari pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, în cadrul căruia ar trebui integrate celelalte spitale sau secţii. În plus, pacienţii ar trebui să facă naveta la distanţe foarte mari, clădirile fiind disparate în tot municipiul. Nici medicii, asistentele şi infirmierele nu vor comasarea, pentru că cei de la Psihiatrie beneficiază încă de un spor pe care Spitalul Clinic Judeţean nu îl va putea plăti, din lipsa banilor.
“Spitalul Judeţean are şanse foarte mici să fie clasificat nivel unu. (…) Ne lipseşte doar Chirurgia Vasculară ca să îndeplinim criteriile de nivel unu, cel mai înalt posibil. Noi ne-am raliat la nivelul doi, pentru că este ceea ce noi credem că putem obţine în acest moment. Nivele de mai jos ar însemna desfiinţarea unor secţii. (…) Din păcate, s-a transferat cerinţa de unire a spitalelor către noi, altfel nu ne vom putea primi nivelul”, a atras atenţia dr. Adrian Şanta.
Opinia sa, exprimată în şedinţa Consiliului Judeţean Sibiu de joi, a atras susţinerea preşedintelui CJ, Martin Bottesch, a consilierilor PSD şi PNL, dar şi opoziţia PDL, care, prin vocea consilierei Daniela Câmpeanu se pronunţă “pentru reformă”, indiferent dacă asta va însemna desfiinţarea de spitale şi comasarea lor.