/Medicii specialisti sustin ca nu au primit banii de la CNAS din luna mai

Medicii specialisti sustin ca nu au primit banii de la CNAS din luna mai

Medicii specialişti susţin nu au primit banii de la CNAS din luna mai şi în aceste condiţii nu îşi vor mai putea continua activitatea, se arată într-un comunicat de presă al Alianţei pentru Sănătate din România dat publicităţii miercuri.
Reprezentanţii organizaţiei citate susţin că CNAS întârzie în mod nejustificat plăţile către ambulatoriul de specialitate. Ei spun că activitatea medicilor din ambulatoriul de specialitate ar putea fi singurul mecanism de scădere a unor cheltuieli din sistem, ducând la eliminarea internărilor nejustificate care încarcă inutil unităţile spitaliceşti şi produc cheltuieli mult mai mari atât direct cât şi indirect prin creşterea costurilor sociale.


Medicii specialişti, numiţi de CNAS “furnizori de servicii medicale”, sunt persoane care s-au pregătit ani de zile pentru a putea trata populaţia asigurată, relevă sursa citată.
“Contractul semnat cu CNAS, în baza căruia trebuie să fie plătiţi, este, desigur, formulat ambiguu, pentru a nu exista modalitatea legală de a trage la răspundere partenerul contractual referitor la obligaţiile contractuale”, subliniază reprezentanţii alianţei.
“În cei doi ani de când a fost implementat programul SIUI – instrumentul prin care se contabilizează serviciile medicale prestate şi valoarea de plată către medici – s-a demonstrat că acesta are multiple erori şi mai ales întâmpină o mare rezistenţă din partea caselor judeţene de asigurări de sănătate, întreţinerea şi actualizarea lui sunt realizate în mod necorespunzător, iar baza de date este demult depăşită. Aceste probleme duc la distrugerea ambulatoriului de specialitate când ar fi normal ca acesta să se diversifice şi astfel să contribuie la scăderea costurilor şi eficientizarea gestionării fondurilor’, a declarat Cristian Hotoboc, preşedinte al Alianţei pentru Sănătate din România, potrivit comunicatului.
La rândul său, dr. Cosmin Alexandrescu, vicepreşedinte al Alianţei pentru Sănătate din România, afirmă că “ambulatoriul de specialitate este într-un real pericol de dispariţie, aparent în urma unei acţiuni concertate a CNAS şi a autorităţilor locale. Simultan, constatăm întârzierea nejustificată a decontărilor din partea Casei de Asigurări – ultimii bani primiţi au fost pe luna mai – şi respectiv creşterea de 50 de ori a redevenţelor cerute de Primăria Municipiului Bucureşti pentru spaţiile pe care le deţin cabinetele medicale. Probabil se doreşte rămânerea pe piaţă numai a lanţurilor mari de servicii medicale, care au o ‘capacitate’ mai mare de negociere şi sunt mai uşor de influenţat prin plafoanele de la casă. Nu interesează pe nimeni că serviciile oferite nu sunt de calitate mai bună şi nici că pacienţii, precum şi bugetul casei, vor trebui să scoată mai mulţi bani pentru aceleaşi servicii.’
Vasile Barbu, preşedinte al Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, consideră că “blocarea activităţii medicilor din ambulatoriul de specialitate de către CNAS determină limitarea accesului pacientului la sistemul de sănătate şi are consecinţe deosebit de grave. Ambulatoriul de specialitate este o verigă foarte importantă, fără de care sistemul nu poate funcţiona. Vor avea de suferit pacienţii cu boli grave care nu mai pot beneficia de precizarea diagnosticelor şi de prescrierea terapiilor în timp util. Vor fi asaltate spitalele, vor creşte costurile actului medical şi va fi pusă în pericol viaţa şi sănătatea pacienţilor. Guvernul trebuie să intervină imediat şi să sprijine activitatea medicilor din ambulatoriu prin monitorizarea atentă a activităţii CNAS!’
Vicepreşedintele Asociaţiei Profesionale a Medicilor de Ambulatoriu, dr. Alina Mindroiu, spune că ‘SIUI-ul nu funcţionează nici în momentul actual, deşi au trecut 2 luni de la aprobarea normelor. Exemplul cel mai concret sunt serviciile, în special cele psihologice care apar cu tarife şi nu cu puncte, aşa cum sunt în norme. Normele au reglementări care lasă loc la interpretări, motiv pentru care SIUI-ul nu ştie cum să puncteze. Exemplul concret sunt bolile cronice care nu se află pe anexa 9 sau 39A. Copiii mici cu vârste 1-2 luni apar cu CNP inexistent. Acestea sunt doar câteva exemple de anomalii în funcţionarea sistemului informatic actual care conduc la degradarea continuă a sistemului de sănătate’.