/Colegiul Farmacistilor: Sistemului sanitar nu-i lipseste doar finantarea, ci si implicarea si responsabilitatea decidentilor

Colegiul Farmacistilor: Sistemului sanitar nu-i lipseste doar finantarea, ci si implicarea si responsabilitatea decidentilor

Vicepreşedinta Colegiului Farmaciştilor din România Clara Popescu a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că sistemului sanitar din România nu-i lipseşte doar finanţarea, ci şi implicarea şi responsabilitatea decidenţilor, dublată de o luptă între Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CNAS) şi Ministerul Sănătăţii (MS).
Ea a subliniat că aceste neînţelegeri dintre cele două instituţii stau la baza nenumăratelor reglementări haotice din sistemul sanitar, care au creat degringoladă în rândul medicilor şi farmaciştilor, afectând grav drepturile pacienţilor.
“Acte normative de importanţă pentru buna funcţionare a sistemului sanitar, precum contractul-cadru şi normele de implementare, au ajuns să fie modificate pe ultima sută de metri şi publicate în ziua în care toţi cei implicaţi în proces ar fi trebuit să fie la curent cu noile modificări şi să le implementeze”, a spus Clara Popescu.


Potrivit acesteia, Colegiul Farmaciştilor solicită reintroducerea în contractul-cadru a prevederilor privind eliberarea certificatelor de bună practică farmaceutică de către colegiu, cum era prevăzut iniţial în contract, dar această prevedere a dispărut subit şi nimeni nu ştie cine a scos-o.
În baza acestei prevederi, Colegiul Farmaciştilor a cheltuit sume importante pentru evaluarea celor aproximativ 6.000 de farmacii, pregătirea de formatori şi eliberarea certificatelor de bună practică farmaceutică.
Ioan Uivaroş, secretar la Colegiul Farmaciştilor, a subliniat că farmaciile respectă regulile de bună practică farmaceutică, acestea făcându-se pe baza autorizaţiei de funcţionare a farmaciei. El a precizat că dovada că farmacia respectă normele europene se face pe baza certificatului eliberat de Colegiul Farmaciştilor.
Reprezentanţii Colegiului Farmaciştilor spun că dacă aceste cheltuieli nu vor fi recunoscute, îşi rezervă dreptul să acţioneze în justiţie atât instituţiile, cât şi semnatarii dispoziţiei iniţiale.
O altă problemă ridicată de Colegiul Farmaciştilor din România este cea a plăţii arieratelor. Ei au spus că vor depune o petiţie la Parlamentul European şi o sesizare la Comisia Europeană privind încălcarea tratatelor UE, în privinţa nerespectării obligaţiilor statului de a asigura funcţionarea serviciilor de interes public şi abuzul de putere al acestuia.
Vicepreşedinta Colegiului Farmaciştilor Clara Popescu a subliniat că în contract plata serviciilor medicale trebuie să se facă la 210 zile, dar în fapt plata se face 330 de zile şi există premisele să se plătească la un an.
Ea a menţionat că nu sunt acceptate la plată reţetele pentru medicamentele oncologice şi pentru diabet din iulie-decembrie 2010, valoarea lor fiind de 130 milioane euro.
”În plus, din luna mai numai există buget pentru programul de oncologie şi diabet”, a adăugat Clara Popescu.
Vicepreşedinta Colegiului Farmaciştilor a amintit că există o directivă europeană – directiva nr.7 – care stabileşte ca plata să se facă la 60 de zile până în 2013, ori în contextul actual este greu de presupus că se va atinge acest termen.
Ea a mai făcut referire la faptul că pentru aceste încălcări, CNAS ar trebui sancţionată, lucru care nu se întâmplă, în schimb sunt sancţionaţi farmaciştii dacă încalcă regulile.
”Ca o consecinţă directă, incoerenţele legislative şi lipsa de dialog real din sistemul sanitar au lăsat pacienţii în special cei cronici fără medicamente. Reacţia autorităţilor la invitaţia la dialog şi la găsirea unor soluţii viabile pe această temă a fost denigrarea medicilor şi ignorarea farmaciştilor”, a evidenţiat Clara Popescu.
Prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, a evidenţiat că medicii au dreptate în demersul pe care îl fac. Ei au reuşit să rezolve câteva aspecte tehnice care au fost acceptate de Ministerul Sănătăţii – valoarea minim garantată per capita şi per serviciu pe tot anul, cu reajustări în plus dacă este cazul, informatizarea să facă obiectul unui contract separat, iar pacienţii cu boli cronice să poată fi consultaţi şi să meargă la medic ori de câte ori este nevoie, nu numai o dată la trei luni.
Se află în discuţie aspecte privind plata pe lista de înscrişi şi nu pe lista de asiguraţi, problema nerezolvată rămânând suplimentarea bugetului pentru care MS încearcă să găsească soluţii.
“Medicii de familie lucrează gratuit acum, îşi plătesc singuri cheltuielile de cabinet, însă există o mare nemulţumire legată de chiriile pentru cabinetele medicale, care au crescut inacceptabil, ajungând chiar la 60-70 de euro pe metrul pătrat. Înţelegere mai mare a fost găsită în mediul rural, unde autorităţile locale au înţeles să se implice mai mult”, a spus Astărăstoae.
El şi-a arătat nemulţumirea şi faţă de modul de clasificare a unităţilor medicale, care sunt menite să discrimineze populaţia în ceea ce priveşte asistenţa medicală.