/Valeriu Tabara: In spatele campaniilor anti-OMG cred ca sunt interese politice si economice

Valeriu Tabara: In spatele campaniilor anti-OMG cred ca sunt interese politice si economice

Campaniile împotriva organismelor modificate genetic au în spatele lor atât interese politice, cât şi economice, crede ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără.
“În spatele campaniilor anti-OMG cred că sunt interese. În primul rând, cred că sunt interese politice foarte multe. Sunt partide: al verzilor – e datoria lor, e modul lor de manifestare şi trebuie respectat. Sunt şi alianţe politice. Eu nu pot să vin la putere fără să cedez”, a declarat, joi, Valeriu Tabără, într-o dezbatere pe tema organismelor modificate genetic.


În ceea ce priveşte interesele economice, acestea vizează sectorul îngrăşămintelor chimice, întrucât, prin introducerea plantelor modificate genetic nu va mai fi nevoie de erbicide, datorită rezistenţei pe care o vor căpăta culturile.
“În momentul în care vorbeşti despre milioane de tone de pesticide care nu se vor mai aplica (în urma introducerii plantelor modificate genetic – n.r.) înseamnă un sector întreg afectat, la fel cum există o dispută extraordinară între furnizorii de energie fosilă şi cei de energie regenerabilă, care are un potenţial formidabil în România. Există în spate o luptă teribilă pe domeniul acesta”, a spus Tabără.
El a explicat că în România producţia de soia ar creşte cu 60-70%, poate chiar s-ar dubla, nu atât datorită plantelor de soia modificată genetic, cât unei tehnologii de cultivare mult mai ieftine şi mai eficiente. În timp ce la soia clasică se folosesc 3-4 erbicide, intervenţia realizându-se şi înainte de semănat şi în timpul vegetaţiei, la soia modificată genetic se foloseşte un singur erbicid, foarte accesibil, care se descompune extrem de rapid şi nu intră în compoziţia solului.
“Acest erbicid se descompune în razele de soare şi nu rămâne în plantă. Mai mult, el este ieftin. Astfel, se ieftineşte şi creşte producţia. Cheltuielile sunt între 40-60% mai mici decât cele efectuate în cazul tehnologiilor clasice”, a menţionat Tabără.
În opinia acestuia, România dispune de o avere formidabilă legată de zestrea genetică.
“Cineva să pătrundă mai în amănunţime: problema monopolului surselor genetice nu se pune de acum, ci de foarte mult timp. Cine produce soiuri şi material biologic valoros este marele câştigător al viitorului, iar restul sunt clienţi. Sunt cei care plătesc bani grei. Un kilogram de sămânţă de sfeclă de zahăr din linia zero, cea restauratoare de fertilitate, era echivalentă la momentul obţinerii ei cu un kilogram de aur. Un kilogram de sămânţă valoroasă dintr-un soi pe care-l obţii foarte greu este echivalent cu un kilogram de medicamente şi, la rândul lui, este egal cu preţuri foarte mari, exprimate în aur. Deci, aici este zona aceasta biologică. Aici nu se joacă pe o parte de speculaţie, ci există şi una economică, una de putere viitoare. Se ştie că soia este o plantă strategică la nivel mondial, la fel ca şi bumbacul, la fel de importantă ca petrolul”, a mai spus ministrul.
Valeriu Tabără a adăugat că, în opinia sa, poziţia Uniunii Europene vizavi de introducerea soiei modificate genetic este una politică şi pentru că ţările membre nu au putut gestiona, la un moment dat, câteva fenomene, printre care “boala vacii nebune”, iar marea majoritate a consumatorilor europeni nu mai are încredere în cuvântul EFSA – organismul european ştiinţific.
“La ultimul consiliu de miniştri am dat acordul pentru consumul a trei hibrizi de porumb. La cel anterior, am admis folosirea făinii de oase şi de carne. Este mai bună făina de oase şi de carne sau proteina vegetală? Pentru România, soia este o necesitate. De ce mă obligi să import şi să mânânc şi nu mă laşi să cultiv? Soia nu poate fi cultivată de orice ţară, pentru că există nişte cerinţe de ordin climatic. România poate să cultive până la un milion de hectare, respectiv să producă două milioane de tone”, a mai afirmat ministrul Agriculturii.
Potrivit acestuia, utilizarea soiei modificată genetic are şi o influenţă colaterală, pentru că reduce doza de îngrăşăminte atât la grâu, cât şi la celelalte culturi.
“Soia, prin sistemul de tehnologie, îmi reduce gradul de îmburuienare, îmi ieftineşte producţia agricolă a României. De asemenea, contribuie la dezvoltarea sectorului zootehnic, care altfel nu are nici o şansă”, a conchis Valeriu Tabără.
El a recomandat celor care protestează să citească mai mult şi să ia în considerare întotdeauna studiile ştiinţifice.
“Orice decizie care se ia în acest domeniu trebuie să aibă la bază cercetarea ştiinţifică şi există o cercetare ştiinţifică solidă. Nu se dă drumul la nimic care să intre în speculaţii sau să dea naştere la riscuri şi noi să punem în discuţie existenţa companiilor şi a institutelor de cercetare. Cred că astăzi nimeni nu-şi permite astfel de lucruri. Tot ceea ce pleacă este în siguranţă”, a adăugat Tabără.