/Tunisia ar putea folosi experti romani in drept constitutional si in tranzitia la democratie

Tunisia ar putea folosi experti romani in drept constitutional si in tranzitia la democratie

Experienţa acumulată de România după căderea regimului comunist poate fi folosită de Tunisia prin primirea unor experţi români în drept constituţional şi în tranziţia la o societate democratică, a afirmat miercuri ministrul afacerilor externe de la Tunis, Mouldi Kefi, într-o declaraţie comună de presă cu omologul român Teodor Baconschi.
“România ne poate ajuta prin experienţa acumulată în aceşti ultimi 20 de ani şi domnul ministru Baconschi mi-a prezentat mai multe informaţii despre această experienţă. Am convenit, dacă este posibil, să primim experţi români în drept constituţional şi în tranziţia la democraţia care ne vor ajuta cu sfaturile şi experienţa lor”, a spus oficialul tunisian. El a adăugat că întrevederea cu ministrul Baconschi s-a concentrat în mod firesc asupra similitudinilor între ceea ce s-a întâmplat în România în anii 1989-1991 şi evenimentele petrecute în Tunisia în acest an.


“Două revoluţii au permis poporului român şi României să aibă o democraţie veritabilă, cu valori universale, şi nouă. Sperăm că, alături de România şi de alte ţări care au realizat tranziţia democratică, să reuşim şi noi această tranziţie în cele mai bune condiţii. (…) Şi sunt convins că relaţiile noastre vor evolua în mod pozitiv mai ales că acum aparţinem aceluiaşi club al democraţiei, în curs de formare în Tunisia şi bine stabilită în România”, a menţionat ministrul Mouldi Kefi.
De asemenea, ministrul Baconschi a arătat că în întrevederea cu oficialul tunisian s-a făcut chiar un inventar al erorilor comise în România după căderea comunismului din punct de vedere al tranziţiei la democraţie. “Nu este obligatoriu ca acestea să fie repetate în Tunisia. Trebuie măcar prevenite, în orice caz”, a afirmat şeful diplomaţiei române. El a adăugat că România poate fi activă în procesul de tranziţie politică din Tunisia, ţară cu care are “o prietenie cu vechime”.
Pe lângă evaluarea posibilităţilor de asistenţă din partea română pentru construirea instituţiilor democratice din Tunisia, cei doi oficiali au discutat şi despre relaţia bilaterală şi cooperarea economică între cele două ţări, schimburile comerciale, turismul, cooperarea culturală şi schimburile de studenţi. Totodată, a fost abordată şi situaţia din Africa de Nord, din lumea arabă, relaţiile între ţările arabe şi Uniunea Europeană, ţara noastră având un rol “de facilitator al dialogului” între state ca Tunisia şi organismul european, după cum a menţionat ministrul Baconschi.
Oficialul român se va mai întâlni miercuri seara la Tunis cu reprezentanţi ai mediului de afaceri româno-tunisian, iar joi urmează a fi primit de premierul Beji Caid Essebsi şi va avea o întrevedere cu ministrul comerţului şi turismului, Mehdi Houas.
În Tunisia a fost declanşată în luna ianuarie a.c. ‘Revoluţia iasomiei’ care a dus la căderea regimului Ben Ali, ulterior valul revoltelor populare pentru democraţie propagându-se şi în alte ţări ale Africii de Nord şi ale lumii arabe. Guvernul interimar (al treilea de la părăsirea ţării de către Ben Ali) se confruntă cu dificultăţi în gestionarea perioadei până la alegerile anticipate, înregistrându-se în continuare, dar cu amploare mai scăzută, greve şi manifestaţii de protest şi de contestare a autorităţilor centrale şi locale. Data alegerilor anticipate pentru noua Adunare Constituantă, anunţată iniţial a fi 24 iulie a.c., a fost contestată de unele partide, ulterior decizându-se amânarea acestora pentru 23 octombrie a.c.
Volumul schimburilor comerciale între cele două ţări a fost în 2010 de 124,4 milioane dolari, cu o rată aproximativ egală a exporturilor şi importurilor, în regres faţă de nivelul de 156 milioane de dolari înregistrat în 2009, însă în creştere evidentă faţă de anii anteriori aderării României la UE (64 milioane dolari în 2005). Gama produselor exportate de România în Tunisia este foarte largă, având întâietate cele siderurgice, petroliere, cheresteaua, maşini şi utilaje electrice, cerealele, în timp ce printre produsele tunisiene importate de ţara noastră se numără în principal fosfaţii şi compuşii acestora, fructe, măsline, maşini şi aparate electrice.
Relaţia între cele două ţări se bazează şi pe cei aproximativ 1.500 de studenţi tunisieni care studiază în prezent în universităţi din România, în principal în domenii cum ar fi medicină şi farmacie, stomatologie, economie, drept, inginerie. Totodată, un număr important de turişti români au efectuat sejururi în Tunisia (aproximativ 35.000 în 2008), însă numărul acestora s-a redus substanţial din cauza crizei economice în ultimii doi ani (circa 8.000 în 2010), iar în acest an, pe fondul situaţiei tensionate din Tunisia şi a paralizării industriei turistice de aici, numărul sejururilor vândute în România este foarte mic.