/Speranta de viata in Romania era, in 2009, de 77,4 ani la femei si 69,8 ani la barbati

Speranta de viata in Romania era, in 2009, de 77,4 ani la femei si 69,8 ani la barbati

Europenii trăiesc mai mult şi în condiţii mai sănătoase, speranţa medie de viaţă crescând într-un ritm de 2-3 luni în fiecare an (speranţa de viaţă în UE era în 2009 de 76,4 ani la bărbaţi şi 82,4 ani la femei), relevă al treilea raport al CE privind demografia, prezentat vineri, la Budapesta, de comisarul european pentru afaceri sociale, ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale Laszlo Andor.

Documentul, elaborat o dată la 2 ani, indică faptul că în anul 2009 speranţa de viaţă cea mai ridicată în rândul femeilor se înregistra în Franţa (85 de ani), iar la bărbaţi în Suedia (79,4 ani), iar cea mai redusă în rândul femeilor în România (77,4 ani), iar la bărbaţi în Lituania (67,5 ani). Speranţa de viaţă în rândul bărbaţilor din România era de 69,8 ani în anul 2009.

Diferenţele între statele membre privind speranţa de viaţă sunt foarte mari:13 ani în cazul bărbaţilor şi 8 în cazul femeilor. În fruntea clasamentului se află Franţa, Spania, Italia şi Suedia, unde speranţa de viaţă este de aproape 80 de ani la bărbaţi şi aproape 85 de ani la femei.

Mortalitatea infantilă a fost, de asemenea, ridicată în anul 2009 în unele ţări ca România (10,1 la mie) şi Bulgaria (9 la mie), chiar dacă indicatorul a cunoscut o reducere la jumătate în ultimii 15 ani în Uniunea Europeană, mai ales în unele ţări central-europene.

În privinţa ratei fertilităţii, aceasta era, la nivelul UE, de 1,6 în anul 2009, în creştere faţă de 1,47 în 2003. În România, indicatorul avea valoarea de 1,38 în 2009, faţă de 1,27 în 2003. Cea mai redusă rată a fertilităţii s-a înregistrat în 2009 în Lituania (1,31, faţă de 1,29 în anul 2003), urmată de Ungaria (1,32 faţă de 1,27 în anul 2003), iar cea mai ridicată în Irlanda (2,03) şi Franţa (1,98).

Raportul arată că familiile sunt supuse unor schimbări semnificative. Numărul căsătoriilor este în scădere, în timp ce numărul divorţurilor şi naşterilor în afara căsătoriei este în creştere. În medie, în UE au loc patru divorţuri la fiecare zece căsătorii, iar unul din trei copii se naşte în afara căsătoriei.

Cele mai mari diferenţe între statele membre se înregistrează cu privire la numărul de noi familii. În România şi Lituania au loc 6 căsătorii pe an la 1.000 de locuitori. În Slovenia, indicatorul depăşeşte cu puţin 3 la 1.000 locuitori. În Belgia, au loc 3 divorţuri la 1.000 de locuitori în fiecare an, iar în Irlanda şi Italia media este de aproape unul la 1.000 locuitori.

În Estonia, aproape 6 din 10 copii se nasc în afara căsătoriei, iar în Grecia proporţia este de numai 7 la sută.

Raportul mai indică faptul că principala explicaţie a creşterii populaţiei europene este imigraţia. În fiecare an se înregistrează între 1 şi 2 milioane de cetăţeni din afara UE care ajung în statele membre, iar mobilitatea în interiorul UE a sporit de asemenea.

Până în anul 2060, proporţia migranţilor şi a descendenţilor lor se va dubla. Deşi imigraţia netă s-a înjumătăţit în urma criezi economice, numărul absolut de cetăţeni din afara UE aflaţi în statele membre a continuat să crească.

În ceea ce priveşte mobilitatea intra-UE, unul din cinci cetăţeni ai UE-27 a lucrat sau studiat în alt stat membru decât cel de origine, a avut un partener din altă ţară din UE sau deţine o proprietate în străinătate, iar unul din 10 europeni intenţionează să se mute în alt stat membru în următorii 10 ani.