/Scorul in cursa subventiilor UE: Letonia prima, Romania ultima

Scorul in cursa subventiilor UE: Letonia prima, Romania ultima

România şi Bulgaria au rămas la coada clasamentului ţărilor beneficiare de subvenţii ale UE, deşi România a primit o menţiune de onoare pentru munca grea pe partea de aplicare, se arată în cel mai recent raport al KPMG pe tema fondurilor UE în Europa Centrală şi de Est – Raportul privind progresele în perioada 2007-2010 – dat publicităţii săptămâna aceasta, notează marţi Financial Times pe blogul beyondbrics. Ziarul britanic clasează ţările după modelul unei Ligi sportive.

Este pauză în frumosul şi darnicul joc al procurării de subvenţii ale UE în Europa Centrală şi de Est şi fiecare echipă poate intra la ”vestiar” susţinând unele succese – cel puţin potrivit raportului KPMG.

Suma totală generos acordată de 172,6 miliarde – echivalentul a 2,7% din PIB-ul regiunii – alocată prin intermediul Bruxellesului în perioada 2007-2013, nu este una medie. Suma reală este mai mare, dar în contextul în care state “încete” – cum ar fi Cehia şi Bulgaria – nu au reuşit să furnizeze date în timp util privind subvenţiile pentru agricultură, KPMG a ignorat această finanţare în analiza sa.

Cu condiţia ca solicitanţii să-şi prezinte proiectele înainte de anul 2013, fondurile sunt disponibile pentru orice, de la proiecte de infrastructură până la dotarea bibliotecii locale a unui sat.

Prin urmare, cum au performat ţările? Ţările baltice se situează în fruntea clasamentului, cu chibzuita Letonie care a contractat 76% din fondurile sale potenţiale până la sfârşitul anului 2010 şi obţinând de fapt 30% în bancă. Vecina Lituanie este puţin mai în urmă, Estonia urmând-o îndeaproape în termeni de plăţi contractate. Slovenia şi Cehia au reuşit să urmeze strâns Estonia în termeni de plăţi.

Statele mai mici sunt “mai flexibile, cu procese decizionale mai rapide”, spune Eva Varnai, şeful diviziei sectorului public în regiune al KPMG şi editor al raportului.

Probabil că stau mai bine şi la completarea aplicaţiilor. În orice caz, performanţa este comparabilă cu media, ceea ce echivalează cu o pondere globală de 53% din bugetul total contractat până la sfârşitul anului 2010 şi doar 16% din fondurile plătite efectiv. Ceea ce înseamnă că statele mijlocii, alături de Polonia, se situează în general la mijloc – deşi cehii, care au depus eforturi susţinute de ameliorare în 2010, se situează în partea de sus a acestei ”sub-ligi” (şi-au dublat valoarea fondurilor contractate la 55% şi peste triplul valorii plăţilor la 26%).

Ultimele două membre ale UE, România şi Bulgaria au rămas la sfârşitul listei, deşi România a primit o menţiune de onoare pentru munca grea pe partea de aplicare – fondurile sale contractate au crescut la un respectabil 45% la sfarşitul anului trecut, de la un lamentabil 16% în 2009. Din păcate pentru cei din Transilvania care au nevoie de o autostradă decentă spre Bucureşti, România este încă ”absentă de pe tabela de marcaj” în termeni de bani plătiţi, obţinând doar 7% din potenţialul său alocat. Fiind în joc finanţarea, totuşi România nu va fi retrogradată şi există câştigători în locurile cel mai puţin probabile.

Slovacii, de exemplu, ar trebui să trăiască un pic mai mult, sau cel puţin şederea lor la spital ar putea fi mai puţin gravă, din moment ce 96% din fondurile pentru Programul Operativ de Sănătate al lor a fost contractat (chiar dacă numai 22% a fost plătit până acum). Regiunea Opole din vestul Poloniei a reuşit să obţină ştampila oficială pentru 85% din aplicaţiile ei, iar în România cineva înţelege în mod clar ce este necesar în Dezvoltarea Resurselor Umane, având în vedere că acest program operativ a obţinut aproape trei sferturi din cota sa aprobată.

În Ungaria, întreprinderile mici şi start-up-urile ar trebui să stea foarte bine mai devreme mai degrabă decât mai târziu – în contextul în care alocarea pentru Ungaria de fonduri pentru programul Jeremie se ridică la 753 de milioane de euro, de departe cea mai mare finanţare din regiune. Dar numeroasele dezbateri de la Budapesta despre mediul înconjurător şi energia regenerabilă par să nu fie deloc sincere. Acest program operativ a reuşit să obţină doar 5% din bugetul său total efectiv plătit.

Varnai spune că în acest stadiu al jocului, rata medie de 53% contractată este “un scor bun în ansamblu”. Poate că este aşa, dar aceasta înseamnă că toate cele zece ţări implicate mai au doar trei ani pentru a obţine aplicaţiile rămase şi aprobate pentru aproape jumătate din finanţarea lor. Apoi mai au doi ani pentru a obţine un enorm 83% – 143 miliarde de euro – transferate şi plătite.

“Va fi foarte dur. Implementarea procesului de achiziţii publice în toate aceste ţări a fost dificilă şi au existat întârzieri peste tot din aceasta cauză. Există totodată un număr enorm de facturi care trebuie verificate. Avem 50.000 de proiecte numai în Ungaria, iar în ultimii ani oficiile care s-au ocupat de plăţi trebuie, de asemenea, să fie planificate pentru următoarea etapă a proiectelor /2014-2020/, astfel că va fi foarte dificil”, a recunoscut Janos Matolcsy, directorul diviziei sectorului public pentru KPMG Ungaria.