/Sanatatea si nutritia copilului

Sanatatea si nutritia copilului

România este în continuare statul european cu cea mai mare rata a mortalităţii infantile, în decembrie 2010 înregistrându-se 13 decese 0-1 an la o mie de nou-născuţi, iar în ianuarie 2011 de 12,2 la mie.
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, cele mai importante cauze de deces pentru copiii sub un an sunt afecţiunile perinatale (complicaţii la naştere – 35,7%), afecţiunile aparatului respirator (30%) şi malformaţiile (21,6%).
World Vision România a realizat în 2010 un studiu cu privire la sănătatea şi nutriţia mamei şi copilului. Eşantionul ales a fost reprezentativ pentru populaţia din cele două judeţe studiate – Dolj şi Vâlcea – şi a inclus 395 mame cu copii cu vârsta sub 2 ani. Pentru evaluare au fost luaţi în calcul o serie de indicatori demografici, condiţii de locuit, sănătatea şi nutriţia mamei şi copilului.


Din punctul de vedere al nivelului educaţional, tabloul general conturat cu ocazia cercetării derulate de World Vision în ceea ce priveşte educaţia femeilor din mediul rural este destul de îngrijorător. În eşantionul studiat, o treime din totalul femeilor au absolvit doar opt clase primare (32%). Ponderea celor cu educaţie superioară (peste 12 ani şcoală) este sub 9% per total grup şi mai mică în Dolj (6,4%).
Un alt factor cauzal implicat în morbiditatea şi mortalitatea copilului este cel legat de condiţiile de locuit. Pentru a surprinde cât mai bine cum trăiesc familiile cu copii din mediul rural, studiul a evaluat natura sursei de apa folosită pentru băut şi gătit, pentru uz familial, precum şi despre tipul canalizării din gospodarie .
Datele obţinute arată ca doar una din zece gospodării în care trăiesc mamele cu copii 0-24 luni intervievate (11%, 44 respondente) beneficiază de toaletă în interiorul locuinţei, în timp ce marea majoritate au doar latrină în curte; doar 18% dintre gospodăriile femeilor intervievate beneficiază de alimentare cu apă din reţeaua publică.
Cel mai frecvent, apa folosită pentru gătit şi băut este extrasă direct din puţ sau fântână (45%) sau este adusă în locuinţă prin reţeaua proprie de alimentare cu apă (22%), ceea ce poate avea implicaţii pentru sănătatea copilului mic în zonele în care apa este bogată în nitraţi; unele mame au specificat în chestionar faptul că folosesc apa plată pentru hrana bebeluşului lor.
Un alt aspect evaluat ca având impact asupra sănătăţii şi nutriţiei gravidei şi copilului mic a fost cel al venitului familiei. Studiul semnalează că peste o treime dintre familiile care au copii sub 2 ani in zonele studiate au un venit familial lunar sub 500 lei şi o treime au între 500 şi 1000 lei/lună. Doar 5% dintre aceste familii au un venit familial mai mare 1.500 lei/lună.
Din analiza la nivel de judeţ se constată că venitul familial lunar al mamei cu copil 0-2 ani este semnificativ mai mare în judeţul Vâlcea decât în Dolj.
Aceste date trebuie corelate cu nivelul naţional al pragului sărăciei, care, conform calculelor Institutului Naţional de Statistică, a fost în 2009 de 922,4 lei pentru o familie de doi adulţi cu un copil.
Majoritatea familiilor din eşantion au mai mult decât un copil, ceea ce înseamnă că cele mai multe dintre aceste familii trăiesc sub pragul sărăciei.
Un alt factor care influenţează sănătatea şi nutriţia este rangul copilului şi vârsta mamei la momentul naşterii. Accesul gravidei la servicii de sănătate a fost evaluat de asemenea. S-a constat că, deşi 71% dintre gravide sunt luate în evidenţă în primul trimestru de sarcină, alte 21% dintre mame ajung la medicul de familie abia în trimestrul II sau chiar la naştere.
Analizând din prisma numărului de copii din mediul rural, aceasta înseamnă că anual circa 6.000 de copii se nasc fără ca mamele lor să beneficieze de îngrijire prenatală.
Studiul a analizat şi combaterea anemiei de sarcină la femeile dispensarizate, prin întrebări privind administrarea de fier şi/sau acid folic îin cursul sarcinii. Răspunsurile arată că numai 42% dintre mame au luat suplimente de fier şi mai puţin de 50% au primit tratament.
Majoritatea femeilor care afirmă că au efectuat tratament cu suplimente de fier declară că produsul administrat le-a fost furnizat gratuit (69%), dar eu existat şi femei care au declarat ca au plătit – parţial sau integral – pentru produsul de fier recomandat.
Efectele lipsei de fier şi acid folic în timpul sarcinii sunt bine documentate şi includ efectele carenţei de fier asupra copilului: greutate mică la naştere şi risc de prematuritate (cu toate riscurile asociate), mortalitate prenatală şi perninatală crescută, efect negativ asupra dezvoltării psiho-somatice etc. Efectele carenţei de acid folic asupra copilului sunt defecte genetice (gura de lup, buza de iepure).
Manifestările clinice ale carenţei de acid folic la mame (diaree, pierdere în greutate şi pierderea apetitului, slăbiciune) pot fi uşor confundate sau trecute cu vederea.
Un studiu efectuat de Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului (IOMC)-UNICEF, în 2005 estima că anemia era prezentă la 42,5% dintre gravide, cu o prevalenţă mai mare în mediul rural. Autorii mai apreciau că peste jumătate dintre gravide au făcut tratament profilactic cu fier şi polivitamine şi că sub trei din zece gravide au luat acid folic.
Cercetarea a încercat, de asemenea, să surprindă date cu privire la nutriţia copilului.
Aproximativ 40% dintre bebeluşi sunt alimentaţi exclusiv la sân până la vârsta de trei luni şi încă circa 33% sunt alimentaţi doar cu lapte matern până la şase luni de viaţă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alimentaţie exclusivă cu lapte de mamă în primele şase luni de viaţă.
Înţărcarea pare că se face după o perioadă de tranziţie cu alimentaţie mixtă, în care laptele de mamă este complementat cu lapte de vacă (cel mai frecvent, în accepţiunea asistenţilor medicali) sau cu lapte praf formulă.
Diversificarea alimentaţiei se face prea devreme şi de multe ori greşit (de la 3-4 luni în loc de 6 luni şi introducând anumite alimente înainte de termenul recomandat, de exemplu albuşul de ou, carnea, sucurile de fructe sau şi mai grav mâncarea gătită pentru toată familia dată de la vârste mici – şase luni)
Studiul a identificat carenţe informaţionale semnificative în rândul mamelor din mediul rural care, suprapuse nivelului socio-economic şi educaţional, pun în pericol sănătatea şi nutriţia gravidei şi copilului mic 0-2 ani din mediul rural.
Furnizarea de informaţii corecte şi la momentul oportun poate îmbunătăţi semnificativ starea de sănătate şi nutriţie a copilului mic, iar, uneori, poate chiar salva vieţi.
World Vision trage un semnal de alarmă cu privire la necesitatea şi importanţa informării gravidelor şi mamelor din mediu rural.