/Prof. dr. Grigore Tinica: Se constata o crestere a patologiei valvulare aortice degenerative

Prof. dr. Grigore Tinica: Se constata o crestere a patologiei valvulare aortice degenerative

În prezent, pe plan mondial şi în ţara noastră, se constată o creştere a incidenţei valvulare aortice degenerative, având în vedere îmbătrânirea populaţiei, a declarat, pentru AGERPRES, managerul Institutului de Boli Cardiovasculare din Iaşi, prof. dr. Grigore Tinică.
El a subliniat că, în Europa de vest, mai ales din 2002 şi mai ales în ultimii ani, se utilizează o nouă metodă de protezare valvulară aortică, mini invazivă, prin abord transapical şi trans-femural.
“Dacă pacientul este foarte în vârstă, dacă are foarte multe comorbidităţi şi nu poate suporta o operaţie clasică pe cord deschis, de înlocuire valvulară aortică, se face o operaţie mixtă, la care participă cardiologi intervenţionişti şi chirurgii cardiovasculari, care constă în introducerea valvei prin metode minim invazive”, a explicat specialistul.


Potrivit acestuia, durata intervenţiei este mult mai scurtă, gradul de complexitate al operaţiei este mai mic şi trauma operatorie este şi ea mai mică.
Publicaţiile de specialitate au arătat că această metodă este la fel de bună ca metoda clasică, ceea ce este un mare plus: pacientul va suferi mai puţin, durata de spitalizare va fi mai mică şi mortalitatea mai mică la pacienţii care altădată nu puteau fi operaţi din cauza multiplelor comorbidităţi. După datele prezentate în revistele de specialitate, aproximativ 30% dintre pacienţii vârstnici care necesitau protezare valvulară aortică nu puteau fi operaţi. Acum, ei au posibilitatea de a fi trataţi cu rezultate mai bune.
“Un astfel de program am dori să iniţiem şi în România, având în vedere că aceste proteze sunt încă relativ scumpe şi CNAS nu-şi poate permite să le achite. Atunci spitalele care au aceste posibilităţi să realizeze astfel de operaţii ar trebui să fie incluse într-un program al Ministerului Sănătăţii, un program de înaltă performanţă, pentru ca aceşti pacienţi să poată fi trataţi în România. Pentru început, anual, ar trebui să se facă 50 – 60 de astfel de operaţii, cu o creştere progresivă. Din punct de vedere strategic, având în vedere tendinţa de îmbătrânire a populaţiei, Ministerul Sănătăţii ar trebui să dezvolte metode de tratament care pot fi utile acestui segment de populaţie”, a detaliat prof. dr. Grigore Tinică.
La Institutul de Chirurgie Cardiovasculară din Iaşi anual se fac în jur de 700 – 800 de intervenţii chirugicale şi aproximativ 2.000 de intervenţii de cardiologie intervenţională.
Anual, în total, în institut se tratează între 25.000 şi 28.000 de pacienţi, tratamente ambulatorii, în regim de internare de zi sau continuă, şi se fac 300 de operaţii la copii pentru diferite malformaţii congenitale, vârsta minimă fiind de cinci săptămâni, dar în general se operează copii de la trei ani în sus.
Institutul a fost preocupat şi de atragerea de fonduri europene. Astfel, el derulează două programe – unul pentru multiplicarea şi proximizarea serviciilor de electrocardiografie şi un altul pentru extinderea şi modernizarea unui centru de cercetare a tratamentului invaziv al fibrilaţiei atriale ca metodă de prevenţie a insuficienţei cardiace prin dezvoltarea infrastructurii de cercetare a institutului.
“În zona de nord-est noi am ales 240 de medici de familie care vor fi conectaţi printr-un sistem de internet rapid şi în timp real vor putea transmite datele către institutul nostru. Medicul de gardă de la noi vede alerta şi dacă pacientul are semne de infarct acut de miocard sau de tulburări de ritm ameninţătoare pentru viaţă ia legătura cu medicul de familie şi acesta este trimis direct în institutul nostru, pentru a fi tratat fără a mai fi plimbat prin alte unităţi medicale. În infarctul acut de miocard şi tulburări de ritm scurtarea timpului până la intervenţie creşte durata de viaţă. Noi derulăm, ca şi celelalte institute de boli cardiovasculare din ţară, programul de tratament invaziv al infarctului acut de miocard care este una dintre cele mai bune soluţii adoptate de Ministerul Sănătăţii în această perioadă pentru că datorită lui sunt salvate foarte multe vieţi”, a afirmat prof. dr. Grigore Tinică.
Specialistul a menţionat că la institutul de la Iaşi vin în jur de 50 de pacienţi pe lună cu infarct acut de miocard, care trebuie să ajungă până în 12 ore, unii vin însă mai târziu şi atunci nu se încadrează în acest program.
“Dacă în 1989 un pacient făcea infarct acut de miocard era adus la spital, i se administra morfină, nitroglicerină şi heparină, stătea două – trei săptămâni în spital, 40% decedau, 40% făceau anevrism de ventricul stâng şi ieşeau cu insuficienţă cardiacă şi numai o parte cu infarcte mai uşoare supravieţuiau. Acum, dacă face infarct acut de miocard şi vine în timp util la institut, i se face coronarografia imediat, i se pune un stent pe coronara responsabilă de infarct şi dacă nu mai are altă patologie la două – trei zile poate juca tenis, este un om sănătos. Sigur, cheltuiala din 1989 era mai mică, acum şi stenturile şi echipa şi transportul costă mai mult, dar viaţa omului nu are preţ”, a subliniat prof. dr. Grigore Tinică.