/Prof.dr. Eugenia Naghi: Bolile profesionale sunt subraportate si subdiagnosticate

Prof.dr. Eugenia Naghi: Bolile profesionale sunt subraportate si subdiagnosticate

Bolile profesionale sunt subraportate şi subdiagnosticate, a declarat, luni, pentru AGERPRES prof. dr. Eugenia Naghi, specialist în medicina muncii.
Medicul a menţionat că numărul acestor afecţiuni în ţara noastră este, în prezent, sub o mie, dar cifra nu este reală.
Între cele mai frecvente boli profesionale din punct de vedere al incidenţei (cazuri noi) rămân silicoza, bolile provocate de expunerea la azbest – ale căror manifestări apar după 20 de ani de la expunere -, astmul bronşic profesional – acesta se detaşează, existând un număr mare de cazuri -, afecţiuni musculoscheletice – adică bolile coloanei vertebrale.
”În ceea ce priveşte sistemul de sănătate, şi aici este o statistică subţire”, a spus prof. dr. Naghi, adăugând că riscul biologic specific face să existe o transmitere a bolii de la pacienţi la medici, cele mai multe fiind infecţiile cu hepatita B şi C şi probabil şi infecţia cu HIV.


“Avem deja multe cazuri cu hepatite cronice care potenţial pot trece în cancere hepatice. Este un moment dificil pentru multe ţări din lume din acest punct de vedere, pentru că ar însemna o interdicţie mai ales la chirurgi, care fac astfel de infecţii, să mai profeseze în chirurgie şi să treacă în domeniul medical. Nu s-a luat încă o decizie în plan european, dar sunt ţări care au introdus unele constrângeri – cazul Marii Britanii, care a decis o incapacitate temporară pentru chirurgul care este infectat. După ce se tratează, i se recoltează din nou viremia şi dacă rezultatele sunt bune, îşi poate relua activitatea în departamentul de chirurgie”, a explicat prof. dr. Naghi.
Alte afecţiuni care se pot întâlni la personalul din sistemul de sănătate mai sunt astmul profesional de la formol – în cazul anatomopatologiei, diferite dermatite la persoanele care lucrează cu substanţe dezinfectante sau altfel de substanţe şi dermatitele profesionale care pot fi întâlnite şi la chirurgi, din cauza latexului de la mănuşi.
”Radiologii pot să dezvolte anumite afecţiuni de la radiaţiile ionizante, dar şi ortopezii şi cardiologii pot face aceste boli din cauza faptului că ortopezii fac controale intraoperatorii, iar cardiologii fac cateterism, a mai spus medicul.
Între alte boli profesionale, prof. dr. Naghi a enumerat şi solicitarea ochiului, mai ales în cazul calculatorului, care poate da o oboseală a ochilor care rămâne şi după somnul de noapte. Această afecţiune nu se raportează în statistică.
Solicitarea scheletoposturală este greu să fie inclusă ca boală profesională – discopatie, hernia de disc – întrucât ea poate fi dată şi de profesie, dar şi de alte activităţi din afara profesiei.
Prof. dr. Naghi a subliniat importanţa unui program privind nivelul de sănătate şi securitate în muncă pentru personalul din sectorul medical, pentru a atrage atenţia asupra bolilor profesionale, asupra necesităţii evaluării riscurilor profesionale la care personalul medical este expus.
Medicul s-a referit şi la faptul că angajatorii trebuie să identifice riscurile şi să le supună atenţiei medicilor, iar medicii specializaţi în medicina muncii ar trebui să participe la evaluarea acestor riscuri.
Medicii de medicina muncii care efectuează controalele şi care verifică noxele specifice ale fiecărui loc de muncă trebuie să facă o raportare mai corectă a datelor.
”Este limpede că România are subraportate şi subdiagnosticate bolile profesionale, câtă vreme sunt sub 1.000, în timp ce în Franţa sunt peste 100.000 de cazuri noi pe an”, a spus prof. dr. Naghi, adăugând că se manifestă o problemă şi în ceea ce priveşte declararea bolilor profesionale, existând constrângeri din partea angajatorului şi multe nu se declară.