/Ministrul Baconschi: Buna relatie romano-elvetiana poate fi consolidata inclusiv prin migratia fortei de munca

Ministrul Baconschi: Buna relatie romano-elvetiana poate fi consolidata inclusiv prin migratia fortei de munca

Cifra muncitorilor români interesaţi să muncească în Elveţia este mică, prezenţa specialiştilor români pe piaţa elveţiană fiind cerută de companiile de acolo, iar buna relaţie româno-elveţiană poate fi consolidată inclusiv prin migraţia forţei de muncă, temă asupra căreia nu trebuie “inventate false pericole”, a declarat, marţi, ministrul de externe, Teodor Baconschi, cu ocazia evenimentului de celebrare a centenarului stabilirii relaţiilor diplomatice între cele două ţări.


“Le spunem prietenilor noştri elveţieni că cifrele sunt mici, companiile de fapt cer prezenţa unor specialişti români şi deci trebuie să avem o comunicare cât mai bună pentru a nu inventa false pericole şi pentru a consolida, inclusiv prin migraţia forţei de muncă, buna relaţie româno-elveţiană”, a spus şeful diplomaţiei, întrebat fiind de jurnalişti asupra deciziei de săptămâna trecută a Guvernului elveţian de a extinde restricţiile pe piaţa muncii pentru muncitorii români şi bulgari.
El a adăugat că subiectul liberalizării complete a accesului muncitorilor români pe piaţa elveţiană este pe agenda dialogului bilateral, în cadrul căruia trebuie însă apreciate şi alte aspecte “mai mult decât încurajatoare” cum ar fi faptul că în 2009, printr-un referendum, Elveţia a ridicat vizele pentru români şi bulgari, dar şi dialogul politic, cooperarea în cadrul UE, stimularea investiţiilor şi oferirea de guvernul elveţian României a ajutorului nerambursabil de 181 milioane de franci elveţieni pentru reducerea decalajului dintre ţara noastră şi celelalte ţări membre UE.
La rândul său, ambasadorul elveţian la Bucureşti, Livio Hurzeler, a arătat că Elveţia a încheiat acorduri de liberă circulaţie şi eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii cu ţările mai vechi ale UE, ceea ce a adus un aflux important de emigranţi, în special din Germania, iar în prezent “pur şi simplu nu mai sunt locuri de muncă”. Pe de altă parte, el a recunoscut că în anumite sectoare, cum ar medicina şi IT, este nevoie de medici şi informaticieni români, însă cotele stabilite pentru aceste domenii nu vor putea fi mărite pentru următorii doi ani.
Potrivit ambasadorului Hurzeler, Elveţia nu are o piaţă a muncii disponibilă pentru acei muncitori care nu sunt înalt specializaţi şi nu se doreşte nici o creştere a ratei şomajului. “Nu avem mari pieţe în agricultură, în domeniul construcţiilor, ca în Spania şi Italia”, a spus el, precizând însă că în Elveţia lucrează un mare număr de români muzicieni şi cercetători în domenii ca matematica şi fizica. “Trei din patru maeştri de concert din orchestrele elveţiene sunt români”, a menţionat el.
De asemenea, oficialul elveţian s-a declarat surprins să afle că perioada tranzitorie în care Elveţia poate menţine restricţiile se încheie în 2014, el fiind convins că este în 2016. “2014?! Da, va trebui să verific această dată”, a declarat presei ambasadorul Hurzeler.
La rândul său, Helene Budliger Artieda, secretar de stat în Departamentul Federal Elveţian al Afacerilor Externe, prezentă la Bucureşti cu această ocazie, a declarat că Elveţia are interesul de a coopera cu autorităţile române în domeniul migraţiei, fiind o ţară în care 20% din populaţie este originară din străinătate.
Conform Tratatului de Aderare a României, ratificat în statele membre UE, există până în 2014 o perioadă de tranziţie în care fiecare stat membru face o evaluare de etapă şi liberalizează gradual accesul muncitorilor români pe piaţa muncii. Uniunea Europeană are un acord cu Confederaţia Elveţiană, care nu este stat membru, dar s-a angajat să liberalizeze complet accesul românilor pe piaţa muncii tot până în 2014.
Elveţia a extins săptămâna trecută, pe 4 mai, restricţiile asupra bulgarilor şi românilor care vor să muncească în acest stat. Guvernul elveţian a anunţat că va continua să impună limite asupra numărului de cetăţeni din cele două state din Europa de Est care pot obţine permise de rezidenţă temporară sau permanentă. Accesul pe piaţa muncii din Elveţia rămâne restricţionat cel puţin până în 31 mai 2014, afectând persoanele care vor să lucreze în construcţii, curăţenie, pază sau agricultură.
Aprecierea francului elveţian şi cererea ridicată pentru forţa de muncă au făcut din Elveţia o destinaţie atractivă pentru cetăţenii altor state europene. Rata şomajului în Elveţia a fost de 3,4% în martie.