/Medici din peste 20 de ţări la întâlnirea anuală a Federaţiei Europene de Medicină Internă, la Bucureşti

Medici din peste 20 de ţări la întâlnirea anuală a Federaţiei Europene de Medicină Internă, la Bucureşti

Obiectivele medicinei interne în ambulator şi spitale, raportul dintre medicina internă şi specialităţile medicale, cel dintre medicina internă şi medicina de familie, dar şi locul medicinei interne în sistemele de sănătate europene sunt câteva teme abordate la întâlnirea anuală a Federaţiei Europene de Medicină Internă.
Prof. dr. Ioan Bruckner, preşedintele Societăţii române de medicină internă, a subliniat, vineri, într-o conferinţă de presă, că dezvoltarea acestei specialităţi presupune, în contextul actual, noi abordări.
”Este vorba de o patologie şi o practică medicală care s-au schimbat. Îmbătrânirea populaţiei face ca îngrijirea unei persoane, care are mai multe boli, să fie făcută în întreg complexul său, iar tratamentul trebuie să ţină seamă de toate afecţiunile şi toate celelalte medicamente pe care bolnavul le are. Bolnavul, în întregul său, este văzut de către medicul internist’, a subliniat prof. dr. Ioan Bruckner.

Activitatea medicală presupune două mari etape – diagnosticul, modificarea şi integrarea bolilor şi tratamentul medicamentos pentru ameliorare sau chiar vindecare.

În ceea ce priveşte tratamentul bolilor, acestea trebuie să ţină seama de toate afecţiunile.

Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a evidenţiat că medicina internă este placa turnantă a medicinei, spunând că nu se poate face medicină fără medicină internă. El s-a referit şi la o nouă patologie care a apărut, cea indusă de medicamente.

Prof. dr. Streinu-Cercel a subliniat că medicul trebuie să cunoască foarte bine datele referitoare la medicamente şi la interacţiunea acestora, afirmând că în ultima vreme se constată o creştere a hepatopatiilor toxice medicamentoase ca urmare a uzului şi abuzului de medicamente.

‘În cazul tuberculozei, de pildă, se utilizează două medicamente care dau afectare hepatică şi care duc la această afecţiune. De asemenea, consumul de alcool cu medicamente, consumul drogurilor şi al etnobotanicelor duc la afectare hepatică. Trebuie o atenţie mare în cazul acestora şi mai ales trebuie văzută interconexiunea tratamentelor pe care pacientul le urmează. Patologia se schimbă total din punct de vedere al manifestărilor şi modului de abordare’, a subliniat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel.

Referindu-se la modul în care sunt testate noile medicamente, prof. dr. Ioan Burckner a afirmat că lumea medicală doreşte să aibă medicamente cât mai sigure pentru pacienţi, iar unii producători, pe de altă parte, doresc să introducă mai repede cât mai multe medicamente care nu sunt testate.

Prof. dr. Streinu-Cercel a adăugat că în prezent sunt elaborate tehnologii de verificare a medicamentelor tocmai pentru a avea o siguranţă mai mare a acestora.

M. Caperini, preşedinta aleasă a Federaţiei Europene de Medicină Internă, a arătat că problema siguranţei medicamentelor este o problemă mondială, dar a precizat că EMA – Agenţia Europeană a Medicamentului – este foarte strictă în legătură cu acest subiect, mult mai strictă decât agenţia americană.

Prof. dr. Ioan Bruckner a spus că din păcate, la noi în ţară, medicii de familie sunt mult prea încărcaţi cu sarcini.

”Ei trebuie să facă prevenţie, supraveghere, să urmărească pacienţii cu diabet tip II, pe cei cu hipertensiune, şi au în plus şi alte sarcini privind observarea copiilor şi o birocraţie foarte mare în spate”, a spus profesorul Bruckner .

El a explicat că şi medicul de familie trebuie să vadă pacientul ca un tot, dar că pregătirea necesară?pentru acest lucru o are medicul internist.

În Elveţia, începând de la 1 ianuarie, de pildă, se face înlocuirea medicilor de familie cu medici internişti pregătiţi în acest scop.

‘Pacientul trebuie văzut într-o lume globalizată.?Lumea se schimbă foarte repede, dar şi implementarea sistemelor de sănătate la fel’, a subliniat dr. Ramon Pujol Farriols, preşedintele Federaţiei Europene de Medicină Internă.

Potrivit acestuia, este important să nu se pună atât de mare accent pe tehnologizare, importantă este şi pregătirea medicului şi grija pe care acesta o acordă pacienţilor. De asemenea, este important profesionalismul global.

‘În România, medicii aleg, după terminarea facultăţii, o jumătate să facă medicină internă, iar cealaltă jumătate – alte specialităţi’, a afirmat decanul Facultăţii de Medicină ‘Carol Davila’, prof. dr. Victor Stoica.

Prof. dr. Streinu-Cercel a subliniat că modul de formare al medicilor în România este la standarde europene, potrivit Convenţiei de la Bologna. Acesta a adăugat că o directivă europeană, care se află acum pe masa preşedinţiei UE, prevede introducerea medicinei transfrontaliere, în baza căreia, din 2020, în statele membre ale UE formarea medicilor trebuie să se facă pornind de la aceeaşi bază medicală. Aceasta presupune o armonizare a modului de pregătire a medicului.

În perioada 18-19 martie, la Hotel Hilton din Bucureşti are loc întâlnirea anuală a Federaţiei Europene de Medicină Internă şi a Biroului Administrativ al acesteia.

Evenimentul reuneşte medici participanţi din peste 20 de ţări ca Portugalia, Italia, România, Belgia, Lituania, Polonia, Slovenia, Spania, Marea Britanie, Turcia, Elveţia, Olanda, Grecia, Germania, Finlanda, Franţa, Irlanda, Cehia, Israel.