/Lumea marchează marţi 25 de ani de la catastrofa nucleară de la Cornobâl

Lumea marchează marţi 25 de ani de la catastrofa nucleară de la Cornobâl

Lumea întreagă se pregăteşte să marcheze marţi împlinirea a 25 de ani de la cea mai gravă catastrofă nucleară civilă, produsă în 1986 la Cernobâl, în contextul unor noi temeri generate de recentele accidente la centrala atomică de la Fukushima /nord-estul Japoniei/, menţionează luni AFP într-un amplu comentariu.
La 26 aprilie 1986, reactorul nr. 4 al centralei de la Cernobâl a explodat în timpul unui test de siguranţă, din cauza unor greşeli umane, provocând emanaţii masive de elemente radioactive cu o intensitate echivalentă cu 200 de bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima şi contaminând o mare parte din suprafaţa Europei.

Pentru a stinge incendiul şi a curăţa zona în jurul centralei, ex-URSS a trimis în zonă în decurs de patru ani 600.000 de “lichidatori”, expuşi la radiaţii şi dispunând de o protecţie minimă.

Marţi, personalităţi politice de rang înalt sunt aşteptate la Cornobâl, pentru a participa la o ceremonie religioasă urmată de depuneri de coroane la monumentul ridicat în memoria “lichidatorilor” decedaţi.

În cursul unei recente vizite la Cornobâl, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a lansat un apel la o “dezbatere globală” privind energia nucleară.

“Accidentul de la centrala nucleară de la Fukushima /la 11 martie/ şi dezastrul de la Cernobâl ne transmit două puternice mesaje: să tragem învăţăminte din aceste tragedii şi să înăsprim normele privind securitatea nucleară”, a insistat oficialitatea internaţională.

La distanţă de un sfert de secol, bilanţul tragediei de la Cernobâl continuă să fie unul controversat, din cauza secretomaniei şi a modului defectuos de gestionare a situaţiei victimelor accidentului, în perioada comunistă şi postcomunistă, şi a reticenţei manifestate de susţinători ai energiei nucleare faţă de analizarea consecinţelor catastrofei pe termen lung.

URSS condusă de Mihail Gorbaciov a reacţionat în cea mai pură tradiţie a secretomaniei, nerecunoscând tragedia decât după trei zile şi numai după ce Suedia, afectată de norul radioactiv, a alertat întreaga lume. Tăcerea fostului demnitar sovietic, urmat de un val de minciuni, a contribuit la contaminarea a sute de mii de persoane, în principal în Ucraina, Belarus şi Rusia, adaugă sursa citată.

În 2005, mai multe agenţii ale ONU au estimat la 4.000 numărul persoanelor decedate din cauza expunerii la radiaţii – într-un raport care, potrivit ecologiştilor, subestimează impactul Cernobâl.

Documentul, care admite moartea a doar 31 de operatori şi pompieri expuşi în mod direct, este contestat de UNSCEAR, Comitetul Ştiinţific al ONU pentru studiul efectelor radiaţiilor atomice.

În cel mai recent raport, publicat în februarie 2011, UNSCEAR estimează la 6.000 numărul persoanelor care s-au îmbolnăvit de cancer de glandă tiroidă, din care 15 cazuri mortale cauzate de consumul de lapte contaminat în timpul copilăriei.

Potrivit Greenpeace, cel puţin 100.000 de persoane au decedat până în 2005, în Ucraina, Belarus şi Rusia, drept urmare a contaminării radioactive, a declarat pentru AFP şeful unei organizaţii neguvernamentale ruse.

Accidentele din Japonia au resuscitat coşmarul nuclear, având repercusiuni politice în Occident, unde catastrofa de la Cernobâl a favorizat avântul mişcărilor ecologiste.

La o conferinţă organizată la 19 februarie, la Kiev, comunitatea internaţională a alocat 550 de milioane de euro din cei aproximativ 740 de milioane de euro care lipseau pentru finalizarea construcţiei unui nou sarcofag de izolare la Cernobâl, în locul celui creat în pripă, pentru acoperirea reactorului accidentat şi fisurat. Centrala de la Cernobâl a fost definitiv închisă abia în decembrie 2000, după mai multe incidente, iar în Ucraina mai funcţionează în prezent patru centrale atomice şi 15 reactoare.AGERPRES/(Florence Bedreagă)