/Invatamintele accidentului de la Fukushima

Invatamintele accidentului de la Fukushima

Experţii francezi trimişi în Japonia trebuie, în afară de ajutorul imediat pe care îl acordă, să stabilească cum se poate evita o nouă catastrofă, scrie săptămânalul Le Point în ediţia de duminică.

‘Vor trebui cel puţin zece ani ca să se tragă învăţăminte dintr-un accident atât de grav. Amintiţi-vă cazul centralei americane Three Mile Island. Au fost necesari şase ani pentru a înţelege că aproape jumătate din combustibili intraseră în fuziune şi au produs accidentul din 1979’, afirmă Philippe Jamet, comisar al Autorităţii pentru siguranţa nucleară, sosit în martie în Japonia împreună cu ministrul ecologiei Nathalie Kosciusko-Morizet. Misiunea lor este de a evalua criza nucleară de la Fukushima şi a stabili cu ce îi poate ajuta Franţa pe japonezi.

Situaţia încă nu este stabilizată în Japonia, iar un reactor continuă să emită radiaţii în atmosferă şi apa radioactivă se scurge în Oceanul Pacific.

Franţa are experienţa dezmembrării instalaţiilor nucleare (la Grenoble, Marcoule şi Fontenay-aux-Roses). Are experienţă şi în tratarea apei contaminate şi a pus la punct nişte roboţi care ar putea să-i ajute pe cei care lucrează la Fukushima. A dezvoltat, de asemenea, o medicină specializată pentru cazurile de iradieri grave. Oficialii japonezi văd cu ochi buni posibila cooperare cu francezii. Ei sunt conştienţi de faptul că unitatea de la Fukushima trebuie securizată cât mai repede.

La Fukushima, reactoarele s-au oprit în momentul seismului, aşa cum era prevăzut. Problema a fost creată de forţa valurilor de tsunami care au întrerupt în acelaşi timp şi circuitul electric şi alimentarea cu apă pentru răcirea reactoarelor. De aici, experţii trag primele învăţăminte: reconsiderarea marjelor de securitate faţă de ameninţările naturale. Operatorul Tepco (Tokyo Electric Power Corporation) s-a bazat pe tsunami-urile produse în secolul al XX-lea când a stabilit înălţimea digului de protecţie, care s-a dovedit de astă dată insuficientă. Totuşi, un geolog japonez prevenise operatorul Tepco, într-un raport de acum doi ani, că un tsunami gigant făcuse ravagii în aceeaşi regiune acum o mie de ani, dar nu a fost luat în seamă. De asemenea, catastrofa de la Fukushima le-a amintit europenilor că un foarte puternic tsunami distrusese Lisabona în secolul al XVIII-lea.

Trebuie acordată mai multă atenţie separării surselor reci de alimentare cu apă a centralelor care folosesc asemenea circuite, precum şi riscurilor de explozie a hidrogenului. Cele două accidente ar fi putut fi evitate printr-o mai bună ventilare, estimează experţii. Noul reactor de ultimă generaţie, EPR, comercializat de Areva, dispune de un sistem cu carcasă dublă. Este vorba de cele mai sigure norme de securitate, potrivit francezilor. Autoritatea pentru siguranţa nucleară va face auditul instalaţiilor franceze.

‘Cele care nu vor trece de audit, vor fi închise’, a avertizat Nicolas Sarkozy cu ocazia vizitei sale în Japonia. Preşedintele francez mai doreşte ca până la sfârşitul anului să fie stabilite ‘norme internaţionale de securitate nucleară’.

Şi chinezii au aplicat măsuri preventive, imediat după producerea catastrofei din Japonia. Premierul chinez a ordonat îngheţarea programului nuclear care trebuia să facă din China primul şantier mondial de centrale. Wen Jiabao a cerut, de asemenea, verificarea tuturor instalaţiilor finalizate sau în curs de construcţie. La fel au procedat şi Statele Unite. În Japonia, premierul Naoto Kan se gândeşte la o schimbare fundamentală a politicii energetice japoneze, potrivit ziarului Japan Times.

‘Principala concluzie a catastrofei de la Fukushima este, potrivit lui Bernard Bigot, preşedintele Comisiei pentru energia atomică şi energiile alternative /CEA/, că nu există securitate absolută’. Este absolut necesar să existe persoane bine pregătite, capabile să răspundă eventualelor accidente, atentate sau catastrofe naturale. Acestea trebuie pregătite prin exerciţii periodice şi actualizate. Trebuie, de asemenea, luate în considerare conexiuni între operatorii centralelor nucleare şi armată, în vederea mobilizării rapide a mijloacelor corespunzătoare. Acest lucru implică informarea opiniei publice printr-o comunicare transparentă. În acest sens, auditul francez va fi accesibil marelui public pe internet.

Dar principala concluzie este necesitatea lansării unei dezbateri publice internaţionale despre viitorul energiei nucleare. Responsabilii politici ai momentului, fie că sunt chinezi, americani sau francezi, par să fie de acord cu experţii: potrivit acestora, nu există în prezent o alternativă satisfăcătoare care ar putea compensa producţia de energie nucleară, fie că este vorba de energie solară, eoliană, hidraulică sau de tradiţionalul cărbune. ‘Franţa şi-a dezvoltat mult energiile regenerabile, dar nu se poate compensa astfel energia nucleară’, a afirmat Nicolas Sarkozy răspunzând unei întrebări a jurnaliştilor francezi, la Tokyo. ‘Dar, energia nucleară nu este posibilă decât prin norme excepţionale de securitate şi siguranţă’, a adăugat preşedintele francez.