/FMI considera ca prioritatile autoritatilor romane trebuie sa fie sistemul sanitar, arieratele, investitiile si intreprinderile de stat

FMI considera ca prioritatile autoritatilor romane trebuie sa fie sistemul sanitar, arieratele, investitiile si intreprinderile de stat

Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră că principalele direcţii de acţiune ale autorităţilor române în perioada următoare, în vederea asigurării unei creşteri economice durabile, trebuie să vizeze sistemul sanitar, problema arieratelor, investiţiile publice şi sectorul întreprinderilor de stat, potrivit şefului Misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.


‘Trebuie să ne concentrăm eforturile în direcţia asigurării unei creşteri economice durabile prin eliminarea barierelor structurale din calea creşterii, impulsionând în acelaşi timp investiţiile şi crearea de locuri de muncă. Trebuie, de asemenea, ca atât de greu câştigatele beneficii aduse de politicile implementate să nu se piardă’, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, Jeffrey Franks.
Oficialul FMI a subliniat că prima provocare pentru autorităţile de la Bucureşti o reprezintă sistemul sanitar.
‘Din păcate, sistemul este destul de bolnav. Cererile din sistem sunt mult mai mari decât resursele dedicate acestuia, ceea ce slăbeşte foarte tare sănătatea financiară a sistemului. Totodată, aceste resurse puţine sunt adesea ineficient cheltuite, privându-i exact pe cei mai nevoiaşi. Deşi Guvernul a început să ia unele măsuri pentru a reduce ineficienţele, acestea nu au fost suficiente pentru a stabiliza scurgerea de resurse. Pentru a stopa această hemoragie va fi nevoie de eforturi mai cuprinzătoare’, a spus Franks.
Reprezentantul Fondului a arătat că o regândire fundamentală a serviciilor publice şi a finanţării din sectorul sanitar va fi esenţială pentru a se decide care este nivelul serviciilor pe care sistemul public de sănătate îşi permite să le ofere şi care ar fi rolul pe care l-ar putea juca o asigurare suplimentară privată care să acopere serviciile şi medicamentele ce nu sunt acoperite de asigurarea de bază oferită de stat.
În lunile următoare, Guvernul va elabora o propunere de reformă definitivă, până atunci urmând a fi luate unele măsuri urgente care să asigure achitarea facturilor şi furnizarea de servicii celor ce au nevoie de ele, a menţionat şeful Misiunii FMI.
O a doua provocare esenţială este eliminarea problemei arieratelor, problemă ce continuă să reapară. Autorităţile au eliminat aproape total arieratele bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale şi s-a realizat o inventariere a facturilor neplătite la nivelul autorităţilor locale, entităţilor autofinanţate şi întreprinderilor de stat.
‘Acest exerciţiu a arătat că numai în cazul întreprinderilor de stat de la nivel central arieratele însumează peste 20 de miliarde de lei. Arieratele întreprinderilor de stat de la nivel local sunt şi ele considerabile. Aceste facturi neplătite reprezintă o frână majoră pentru creştere, pentru că firmele care datorează aceste sume nu au bani de investiţii, la fel cum nu au nici cele cărora li se datorează bani. Guvernul a făcut progrese în conceperea unor modalităţi posibile de reducere a arieratelor. Aceasta va presupune măsuri de restructurare financiară, dar şi reforme la societăţile respective, astfel încât risipa de cheltuieli să se reducă şi resursele guvernamentale să fie direcţionate mai bine către cei care au cea mai mare nevoie de servicii. Aceste măsuri vor asigura neapariţia altor arierate şi utilizarea cât mai eficientă a puţinilor bani ai contribuabililor’, a afirmat oficialul FMI.
În opinia instituţiei financiare internaţionale, al treilea domeniu de interes este majorarea cheltuielilor cu investiţiile publice, rămânând în acelaşi timp în limitele anvelopei bugetare. Obiectivul primar în acest sens trebuie să fie impulsionarea absorbţiei fondurilor UE.
‘La Bruxelles există fonduri gratuite ce aşteaptă să fie utilizate de România pentru investiţii. Absorbirea măcar a unei părţi din aceste fonduri ar reprezenta un stimul extraordinar pentru activitatea economică, iar infrastructura creată ar contribui la creştere mulţi ani de acum înainte. Pentru a elimina obstacolele din calea absorbţiei judicioase a fondurilor, trebuie să ne concentrăm pe gestionarea eficientă a proiectelor. Se pare că există o anumită ameliorare în ceea ce priveşte contractarea proiectelor eligibile spre a fi finanţate de la UE, dar absorbţia efectivă continuă să fie dezamăgitoare’, a declarat Franks.
Cea de-a patra şi probabil cea mai dificilă provocare în faţa creşterii a atras atenţia oficialul FMI, este aceea de a implementa reforme profunde la nivelul întreprinderilor de stat, unde este nevoie de o infuzie substanţială de capital şi de management privat pentru revigorarea acestor întreprinderi.
‘Aceasta va fi esenţială în mod special în sectoarele generatoare de creştere, cum ar fi energia şi transporturile. Pentru ca aceste investiţii să se materializeze este important ca aceste companii să fie suficient de atractive, spre exemplu, prin asigurarea unor preţuri corespunzătoare şi a posibilităţii sectorului privat de a deţine pachete majoritare. În ultimele luni s-au făcut progrese în definirea planurilor de restructurare pentru multe întreprinderi de stat. În alte cazuri, guvernul a decis să meargă înainte cu privatizarea parţială sau totală pentru a atrage investiţii suplimentare în sectoarele esenţiale de energie şi de transporturi. Eu aş încuraja guvernul să fie chiar mai ambiţios în acest domeniu. A continua să se păstreze în proprietatea statului companii ineficient administrate şi care au o nevoie disperată de resurse dăunează companiilor, angajaţilor şi cetăţenilor României, care trebuie să plătească impozite şi taxe mai mari pentru că aceste companii nu contribuie la buget cu partea ce le revine’, a avertizat reprezentantul FMI.
Autorităţile s-au angajat să aducă în cadrul celor mai mari întreprinderi directori executivi independenţi din sectorul privat şi acest proces se va derula în lunile ce urmează, noii directori urmând a-şi ocupa posturile în anul 2012.
Jeffrey Franks a insistat şi pe importanţa asigurării în continuare a disciplinei fiscale, mai ales într-o perioadă în care piaţa financiară este marcată de incertitudine, când riscurile de contagiune sunt mai mari. În acest sens, menţinerea anagajamentului de a reduce în continuare deficitul fiscal în 2012 până la sub 3% din PIB este crucială.
‘Am lucrat împreună cu autorităţile la schiţarea parametrilor unui buget care să îndeplinească acest obiectiv şi ne aşteptăm ca în lunile ce urmează să convenim asupra detaliilor bugetului. Încă se mai impun eforturi pentru a ne asigura că presiunile de cheltuieli sunt ţinute sub control şi că Guvernul utilizează mai eficient resursele de care dispune’, a mai spus oficialul FMI.