/Dr. Raed Arafat: Activitatea de voluntariat in Romania nu este pe deplin inteleasa si incurajata

Dr. Raed Arafat: Activitatea de voluntariat in Romania nu este pe deplin inteleasa si incurajata

Activitatea de voluntariat în România nu este pe deplin înţeleasă şi încurajată, în condiţiile în care există un mare potenţial uman care ar putea fi mult mai bine pus în valoare, a declarat, marţi, dr. Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, la lucrările conferinţei naţionale “Anul 2011 – Anul European al Voluntariatului”.

La evenimentul organizat de Comisia pentru egalitatea de şanse din Senat, în parteneriat cu Clubul Rotary Bucureşti şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, au participat vicepreşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse, senatorul Mihaela Popa, senatorul Ioan Sbârciu, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Aurel Vainer, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Mario Cospito, fondatorul SMURD, dr. Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Doina Melinte, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret (ANTS), Vladimir Simon, oficial al ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional coordonatorul proiectului Anul European al Voluntariatului, reprezentanţi din conducerea Rotary Club, Caritas şi ai altor asociaţii de voluntariat.
Moderatorul evenimentului, deputatul Aurel Vainer, a afirmat, în deschiderea lucrărilor, că voluntariatul făcut din proprie iniţiativă şi din proprie conştiinţă în folosul semenilor nu poate lipsi dintr-o societate democratică.
“Cred că voluntarii fac parte din oastea pentru binele lumii, dezinteresaţi material”, a declarat preşedintele Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România.
Invitat special al evenimentului, dr. Raed Arafat a amintit, în discursul său, experienţa de voluntar şi fondator al SMURD, punctând că în România rolul voluntariatului nu este încă pe deplin înţeles, în condiţiile în care există un potenţial în rândul tinerilor care ar putea fi mult mai bine pus în valoare.
“Noi nu încurajăm în mod clar tineretul să facă voluntariat, ba dimpotrivă, îl descurajăm.(…) Cred că aici trebuie lucrat foarte mult şi în condiţiile în care dorim să schimbăm legislaţia în viitor, va trebui să facem voluntariatul un lucru care este respectat şi cunoscut, pentru că este o activitate extrem de importantă, chiar dacă este o activitate neplătită, oficială sau neoficială. (…) Noi trebuie să începem să pregătim copiii, de acum, să devină voluntarii viitorului. Şi nu putem să-i pregătim decât dacă acest lucru începe de la şcoală. De când este copil să înţeleagă că are un rol faţă de societate”, a declarat dr. Raed Arafat.
El a menţionat, totodată, că în condiţiile în care România a eliminat serviciul militar obligatoriu, nu a reuşit să pună altceva în loc, dând exemplu unor state ca Germania, Italia, Franţa, unde alternativa voluntariatului este prevăzută ca efectuarea unui serviciu în folosul societăţii.
“Toate aceste aspecte la noi lipsesc pentru că voluntariatul este prost înţeles, nu este încurajat.(…) Voluntariatul onorează, cel care este voluntar trebuie să se simtă onorat că serveşte societatea într-o formă sau alta, voluntariatul este o activitate pe care o societate trebuie să o aibă în mod obligatoriu. (…) Unei societăţi fără voluntariat îi lipseşte ceva foarte important şi devine mult mai materialistă.(…) Există potenţial mare în România, potenţial intelectual care trebuie încurajat şi păstrat să se ridice, în loc să fie mai mult reprimat de oameni care nu înţeleg şi care consideră voluntariatul o pierdere de timp. Nu este deloc o pierdere de timp”, a conchis Raed Arafat.
Nunzio Galantino, profesor universitar la Universitatea din Napoli, a prezentat rolul voluntariatului şi pe cel al voluntarului în dezvoltarea societăţii civile. Profesorul Galantino a menţionat importanţa acţiunilor de voluntariat în contextul actualei crize economice, criză care a dus la creşterea diferenţelor dintre bogaţi şi săraci, la creşterea exponenţială a şomajului, precum şi la creşterea gradului de marginalizare a persoanelor din zonele defavorizate.
Într-un atare context, a mai spus Nunzio Galantino, voluntariatul poate juca un rol strategic în depăşirea crizei, cu condiţia ca acest rol să fie clar definit.
Doina Melinte, preşedintele ANTS, a subliniat, la rândul său, importanţa activităţilor de voluntariat, i-a chemat pe cei prezenţi să contribuie cu idei în sensul îmbunătăţirii unui viitor proiect de lege a voluntariatului şi, nu în ultimul rând, a punctat importanţa pe care în alte ţări o joacă voluntarii în organizarea unor mari competiţii sportive.
Mario Cospito, ambasadorul italian la Bucureşti a vorbit despre rolul şi importanţa pe care-l joacă activitatea de voluntariat în ţara sa, amintind de faptul că în Italia există, din 1989, o lege care conţine prevederi referitoare la voluntariat. Ambasadorul Italiei a precizat că şi în România, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, s-au derulat acţiuni de voluntariat iniţiate şi derulate în special de organizaţiile religioase, cu accent pe sprijinirea categoriilor defavorizate, respectiv persoane în vârstă, bolnavi şi copii aflaţi în dificultate. Cospito a mai precizat că în Italia se află în prezent 1,2 milioane de români, citând datele asociaţiei Caritas, adăugând că unii dintre aceştia sunt implicaţi în acţiuni de voluntariat şi şi-a exprimat speranţa că odată întorşi acasă, aceştia îşi vor valorifica experienţa acumulată şi se vor implica în acţiuni de voluntariat în România.
Senatorul Mihaela Popa a declarat că în contextul actual, în care decalajul între cei bogaţi şi cei aflaţi în nevoie creşte şi într-o lume în care violenţa este în creştere, rolul voluntariatului este mai important în societatea civilă decât până acum. Democrat-liberala a punctat faptul că statisticile arată că România se află printre ultimele ţări din Europa în ceea ce priveşte voluntariatul şi că este nevoie să se dea un răspuns acestei situaţii, pornind de la identificarea cauzelor care pot ţine de legislaţia insuficientă sau de un anume tip de mentalitate.
Vladimir Simon, coordonator din partea Ministerului Culturii al programului european dedicat voluntariatului, a declarat că în România activitatea de voluntariat se află în josul ierarhiei europene şi din cauze materiale.
“De ce în România voluntariatul este în josul ierarhiei europene? Pentru că voluntariatul este o misiune, o vocaţie care trebuie să aibă în spate asigurarea vieţii de zi cu zi. Voluntariatul este dezvoltat în ţările bogat dezvoltate. Peste 85% voluntariat se manifestă în ţările nordice, 25% în România. De ce? Pentru că noi avem problema cum să trăim şi după aceea să facem acţiuni de benevolat. Nu poţi să faci acţiuni de benevolat fără să ai asigurat traiul de zi cu zi”, a declarat Simon.
Pe de altă parte, el a spus că există enorm de multe iniţiative în ţară care nu sunt cunoscute, fie pentru că există un dezinteres general în ceea ce priveşte promovarea, fie pentru că organizaţiile de voluntari nu au mijloacele să se facă cunoscute.
“A doua problemă ţine de lege, care nu acoperă întreaga complexitate a muncii de voluntar. Aceste probleme ni s-au părut că sunt esenţiale pentru România”, a declarat oficialul Ministerului Culturii.
Vladimir Simon a prezentat un proiect al ministerului – site-ul “evoluntar.ro” care conţine organizaţiile de voluntari care se înscriu pe acest site, serviciile pe care le oferă şi zona unde activează, în aşa fel încât comunitatea locală dacă are nevoie de ajutor în acest domeniu să poată accesa acest site. Simon a mai spus că în cadrul grupului de lucru pe care-l coordonează se lucrează la un document ce urmează să fie supus atenţiei Parlamentului ca punct de plecare pentru un proiect de lege, dar şi ca o strategie pe termen mediu privind voluntariatul în România.
“De asemenea, încercăm ceea ce asociaţiile de voluntari nu au putut face pentru că (…) nu au resurse – să promovăm exemplele de bună conduită.(…) În 9-10 decembrie vom organiza conferinţa naţională finală a organizaţiilor de voluntari, eveniment în cadrul căreia va fi organizată şi o Gală a voluntarilor la care vom premia, într-o transparenţă absolută, toate exemplele de bună conduită pe care le cunoaştem în domeniul voluntariatului”, a mai declarat Vladimir Simion.