/Deficitul de angajati in domeniul sanatatii in UE va ajunge pana in 2020 la un milion de persoane (studiu)

Deficitul de angajati in domeniul sanatatii in UE va ajunge pana in 2020 la un milion de persoane (studiu)

Deficitul de angajaţi în domeniul sănătăţii în cadrul Uniunii Europene – medici, asistente, dentişti, farmacişti şi fizioterapeuţi – ar urma să ajungă până în 2020 la circa un milion, relevă un raport realizat de European Respiratory Society (ERS).

Din această cauză, 15% din serviciile de asistenţa medicală necesare nu putea fi furmnizate. Prin urmare, va fi esenţială atragerea de angajaţi suplimentari în domeniul asistenţei medicale, se arată în raportul intitulat ‘European Respiratory Roadmap’, care trasează un set de principii după care ar trebui să se ghideze decidenţii europeni în domeniul medical. Concluziile documentului au fost prezentate în cadrul unei conferinţe găzduite la sediul Parlamentului European din Bruxelles de europarlamentarul britanic Catherine Stihler (din partea grupului Socialiştilor şi Democraţilor – S&D) şi eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (din partea Grupului Partidului Popular European – PPE).

Nevoia de a acoperi acest deficit este cu atât mai importantă cu cât ultimul raport al Comisiei Europene privind evoluţia demografică arată că populaţia din UE îmbătrâneşte şi se diversifică. Conform datelor Comisiei Europene, o modificare vizibilă priveşte grupa de populaţie de 80 de ani şi peste. Dacă, în 2010, această grupă de vârstă reprezenta 4,7% din totalul populaţiei, până în 2020 procentul va creşte la 5,7% şi până în 2060 la 12,1%.

În plus, în 2010, grupa de vârstă cuprinsă între 65 şi 79 de ani reprezenta 12,7% din totalul populaţiei, în timp ce în 2020 aceasta va ajunge la 14,4% şi în 2060 la 17,8%.

Astfel, ponderea mai mare a persoanelor de peste 80 de ani va pune presiune asupra furnizării de servicii pentru persoanele în vârstă, în special în ceea ce priveşte asistenţa medicală. “O provocare extraordinară pentru medicina curativă va fi deficitul de medici şi asistente care să se ocupe de o populaţie îmbătrânită şi înmulţirea bolilor respiratorii”, se arată în documentul citat.

Bolile respiratorii, din care fac parte infecţiile respiratorii uşoare, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), tuberculoza şi cancerul la plămâni şi la căile respiratorii, sunt cauzele pentru cel puţin 17% din totalul deceselor la nivel mondial, se mai arată în raport.

Prevalenţa bolilor cronice respiratorii este în creştere. “În timp ce mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare şi atacurile cerebrale a scăzut, mortalitatea cauzată de bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) a crescut în ultimele trei decenii. Acest lucru indică faptul că BPOC, în special şi bolile repiratorii cronice în general vor deveni bolile viitoarelor decenii”, se arată în raport.

Potrivit lui Marc Decramer, preşedintele European Respiratory Society (ERS), două dintre motivele care au condus la această situaţie sunt subfinanţarea cercetării în domeniul bolilor respiratorii şi ignorarea factorilor de risc, cel mai important dintre acestea fiind fumatul. “Prevalenţa fumatului în unele ţări este extrem de mare’, a afirmat Decramer. Conform ERS, în România, 35% din populaţie suferă de o boală respiratorie.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a declarat că provocările cercetării în domeniul biomedical sunt “finanţarea insuficientă, slaba coordonare între statele membre şi UE şi disfucţionalităţile din industria farmaceutică”. Potrivit lui Marinescu, 97% din cheltuielile din domeniul sănătăţii privesc în prezent tratamentele şi numai 3% din fonduri sunt investite în prevenire. “Companiile de medicamentre trebuie să acorde o atenţie sporită mecanismenlor bolilor şi o atenţie redusă mecanismelor marketingului şi vânzărilor tot mai mari de medicamente”, a afirmat eurodeputatul.