/Cseke Attila acuza initiatorii motiunii pe tema etnobotanicelor ca politizeaza un fenomen preocupant pentru toata lumea

Cseke Attila acuza initiatorii motiunii pe tema etnobotanicelor ca politizeaza un fenomen preocupant pentru toata lumea

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a acuzat, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea moţiunii simple “Un flagel naţional – plantele etnobotanice”, iniţiatorii acesteia – PSD şi PNL – că politizează un fenomen care ar trebui să preocupe pe “toată lumea” şi că fenomenul legat de consumul de etnobotanice a debutat în 2008, când “ministru la Interne nu era Traian Igaş şi la Sănătate nu era subsemnatul”.
“Astăzi sunt în faţa dumneavoastră pentru a lămuri anumite aspecte din această moţiune pe un domeniu care nu aparţine strict de Ministerul Sănătăţii şi aparţine, ca şi atribuţii, mai multor instituţii ale statului. Demersul de astăzi este o surpriză pentru mine şi cred că în lupta aceasta politică am uitat, totuşi, interesul comun. Facem declaraţii care ne vor aduce tuturor prejudicii indiferent de culoarea politică. Înţeleg lupta politică şi rolul Opoziţiei, dar nu pot să fiu de acord cu politizarea unui fenomen care priveşte o parte importantă a societăţii şi pe care întreaga societate trebuie să o combată”, a declarat ministrul Cseke Attila.


El şi-a exprimat speranţa ”să nu fi fost mulţi tineri” prezenţi în momentul citirii textului moţiunii, “pentru că acesta este un mercurial al pieţei, cu o prezentare mult prea detaliată a tipurilor şi modurilor de răspândire a acestor substanţe, a preţului acestora”.
“Lupta împotriva acestui fenomen reprezintă responsabilitatea întregii societăţi, a noastră, a tuturor, nu numai a unui Guvern, a unui grup parlamentar sau a unui partid politic. Toţi trebuie să ne implicăm, începând cu familia, educaţia şi atenţia pe care părinţii trebuie să le acorde copiilor, continuând cu şcoala şi celelalte componente ale societăţii antrenate în formarea tinerilor noştri, a viitorului acestei ţări”, a mai spus ministrul Sănătăţii.
Cseke Attila a declarat că “fenomenul etnobotanicelor a apărut în 2008, când ministrul Administraţiei şi Internelor nu era domnul Igaş şi ministrul Sănătăţii nu era subsemnatul”.
“Şi totuşi, în cei trei ani de la apariţia fenomenului plantelor etnobotanice şi a substanţelor cu efect psihotrop, Guvernul s-a implicat în combaterea fenomenului, nu a stat degeaba şi nu a urmărit fenomenul fără a face nimic, aşa cum încercaţi dumneavoastră să ne explicaţi în moţiune”, a subliniat ministrul Sănătăţii, dând ca exemplu edificator, între altele, datele IGPR.
Cseke Attila a făcut apoi o trecere în revistă a modului în care, începând cu 2008, s-a tratat problema etnobotanicelor, regăsite la comercializare sub denumiri ca “sare de baie”, “îngrăşământ de plante”, “amestec aromatizant de plante”, de către autorităţile române.
Acesta a precizat că majoritatea ţărilor UE se confruntă cu consumul acestor produse şi că “la noi” plantele din componenţa acestor produse nu erau controlate de legislaţia naţională privind stupefiantele şi psihotrope, menţionând Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului de droguri şi Legea 339/2009 care permite ca o serie de substanţe interzise de prima lege să fie utilizate în anumite condiţii şi cantităţi în scopuri medicale. Legat de acest aspect, Cseke Attila a punctat faptul că semnatarii moţiunii fac o “confuzie halucinantă” în contextul existenţei a două acte normative care reglementează acest domeniu – Legea 143/200 şi Legea 339/2005.
Revenind la zi, ministrul Sănătăţii a amintit de proiectul de lege privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de actul normativ în vigoare, elaborat în comun de MAI, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Justiţiei.
“Conform actului normativ, toate operaţiunile cu astfel de produse trebuie autorizate. Până la obţinerea autorizaţiei, este interzisă orice comercializare a acestora. Toţi operatorii care desfăşoară operaţiuni cu astfel de produse sunt obligaţi să depună la ANSVSA o serie de documente împreună cu mostre din produsul pentru care se solicita autorizaţia”, a arătat Cseke Attila.
Ministrul Sănătăţii a adăugat că sunt prevăzute pedepse pentru şapte tipuri de infracţiuni care pot merge până la pedeapsa cu închisoarea până la 20 ani, în cazul în care comercializarea unor asemenea produse a avut ca efect decesul unei persoane.