/Criza din Europa de Vest alimenteaza tulburari sociale la periferia estica a continentului

Criza din Europa de Vest alimenteaza tulburari sociale la periferia estica a continentului

Undele de şoc economice şi politice ale crizei financiare care a lovit Europa de Vest zguduie flancurile cel mai puţin prospere ale continentului, crescând presiunea asupra familiilor şi ţărilor din Europa de Est şi Balcani şi alimentând tulburări sociale, notează Wall Street Journal /WSJ/ în ediţia de miercuri.

În contextul în care lucrătorii imigranţi de la periferia Europei şi-au pierdut locurile de muncă sau şi-au văzut salariile reduse pe fondul recesiunii, banii pe care îi trimit în ţările lor au scăzut drastic. Totodată, ratele şomajului au crescut în condiţiile în care cei rămaşi fără locuri de muncă au revenit în comunităţile din care au plecat în căutarea unei vieţi mai bune.

Această dislocare se traduce printr-o creştere a presiunii asupra guvernelor care duc lipsă de fonduri. Protestatarii au ieşit în stradă în acest an în România, Croaţia şi Serbia – ţări afectate toate de încetinirea trimiterii de bani de la imigranţii lor – în cadrul unor proteste alimentate de problemele economice.

R.Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, a fost, de asemenea, în cea mai mare măsură dependentă de banii trimişi de cetăţenii ei care lucrau în străinătate – atât în Occident cât şi în Rusia. În 2008, aceste sume au atins un nivel record de aproximativ 1,7 miliarde dolari, mai mult de un sfert din PIB-ul ţării.

După ce a lovit criza, influxurile de bani au scăzut vertiginos. Anul trecut, sumele au totalizat aproximativ 1,2 miliarde de dolari în această ţară cu 4,3 milioane de locuitori, o scădere cu peste 25% de la apogeul atins anterior. Autorităţile moldoveneşti speră ca câştigurile imigranţilor să se amelioreze în 2011, dar ar putea dura ani de zile până îşi vor reveni complet, potrivit WSJ.

”Imigranţii câştigă mai puţin şi trimit mai puţin”, a afirmat Ghenadie Creţu, coordonatorul programului migraţie şi dezvoltare din cadrul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie din Republica Moldova. “Au fost afectate dur gospodăriile şi bugetul de stat”, a precizat el.

Aproximativ o treime dintre gospodăriile din R.Moldova primesc bani de la membri ai familiei care lucrează în străinătate, spune organizaţia. În peste jumătate din acestea, banii trimişi acasă reprezintă mai mult de jumătate din venitul total.

În localitatea Răciula, locuitorii spun că aproximativ jumătate din cele 700 de familii ale satului au un membru care munceşte în străinătate. Mulţi se descurcă cu greu.

Când boom-ul imobiliar din Italia a suferit o lovitură, Vasile Mutu şi-a pierdut locul de muncă în construcţii, la Milano, şi a fost nevoit să se întoarcă în satul natal, unde acum îşi câştigă traiul făcând diferite munci. Ani de zile, Mutu a trimis acasă aproximativ 900 de dolari pe lună pentru a-şi sprijini familia. A fost suficient pentru a pune un nou acoperiş casei şi a trimite copiii la şcoală. Acum abia câştigă suficient pentru a asigura hrana familiei. “Nu există niciun loc de muncă în Republica Moldova”, a spus el.

Familia Mutu spune că îşi asigură traiul crescând păsări şi cultivând porumb pe un teren mic şi îşi încălzeşte locuinţa adunând lemne de foc în loc să folosească gazele naturale. “Vrem să cumpărăm o vacă, dar nu ne putem permite”, a declarat Anastasia Mutu. Şi ea a muncit în Italia ca îngrijitoare internă pentru persoane în vârstă iar banii au fost repartizaţi pentru educaţia copiilor lor, sperând că ei vor avea o viaţă mai bună. Un fiu a absolvit medicina, specializându-se în anestezie iar o fiică va termina facultatea în acest an. Până acum, medicul nu a găsit de lucru, iar perspectivele sunt sumbre şi pentru fiică.

Anastasia Mutu a spus că speră ca întreaga familie să meargă să muncească la cules de fructe de pădure în Norvegia, în această vară. Fiecare poate câştiga peste de 1.000 de euro (1.430 dolari) pe lună, a spus ea. Salariul unui medic stagiar în R.Moldova, prin comparaţie, este de aproximativ 100 de euro pe lună, precizează fiul.

Migraţia cere adesea un tribut greu. “Banii sunt foarte buni, dar destramă familiile”, a afirmat Efim Poiană, care obişnuia să meargă în Rusia pentru a munci sezonier în construcţii. Căsătoria lui s-a încheiat atunci când soţia, care a lucrat ani de zile in Italia, le-a luat şi pe cele două fiice cu ea şi a intentat divorţ. El a spus că nu şi-a mai văzut copiii de trei ani. Acum, recăsătorit, Poiană conduce o fermă piscicolă, cultivă viţă de vie şi face vin. Şi-a investit banii câştigaţi ca muncitor imigrant în vie şi în afacerea de acvacultură. “Doar câţiva oameni sunt destul de inteligenţi pentru a investi în terenuri sau o afacere”, a spus el.

Majoritatea imigranţilor îşi cheltuiesc salariile pe consumul casnic zilnic şi îmbunătăţiri aduse locuinţei, spun experţii în dezvoltare. Relativ puţini pun pe picioare afaceri la ei acasă din banii câştigaţi. Acest lucru a contribuit la generarea unui ciclu în care generaţiile următoare trebuie să plece de acasă pentru a găsi de lucru.

Premierul moldovean Vlad Filat a declarat că încearcă să schimbe situaţia. El vrea să amelioreze sistemul juridic, să eficientizeze birocraţia, să combată corupţia pentru a încuraja investiţiile şi să facă mai uşor pentru moldoveni să muncească legal în UE, circulând liber spre şi dinspre ţara lor pentru a rămâne în contact cu familiile.

”Obiectivul nostru este dezvoltarea naţională pentru a crea locuri de muncă astfel încât oamenii să poată reveni în ţară”, spune Filat. “Dacă oamenii văd că este posibil să găsească locuri de muncă, să trăiască bine aici, vor veni înapoi”, a precizat el.

Anul trecut, în timpul campaniei electorale, Filat s-a deplasat în Italia şi a ţinut un discurs la Padova, unde trăieşte o mare comunitate de imigranţi moldoveni. În rândul publicului şi-a recunoscut doi dintre proprii veri. Ambii au plecat din
R.Moldova pentru a găsi locuri de muncă. “A fost un moment foarte emoţionant”, a spus Filat.

Pentru moment, însă, a lucra în străinătate pare să fie de multe ori singura opţiune pentru mulţi moldoveni. Anastasia Mutu a afirmat că ar dori să se întoarcă în Italia la locul de muncă de acolo. “Aici nu avem nimic. Nici muncă nici pensie”, spune ea. “Mi-e dor mult de Europa. Visez în italiană”, adaugă ea.