/Cristian Busoi: Ajutorul UE pentru agricultori ar putea creste in exercitiul bugetar 2014-2020 al UE

Cristian Busoi: Ajutorul UE pentru agricultori ar putea creste in exercitiul bugetar 2014-2020 al UE

Ajutorul acordat de Uniunea Europeană agricultorilor români ar putea creşte în exerciţiul bugetar 2014-2020, mai ales dacă vor pune accent pe promovarea unor politici de protejare a mediului, a declarat, duminică, pentru AGERPRES eurodeputatul liberal Cristian Buşoi.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană (CE) a dat deja publicităţii propunerea pentru exerciţiul financiar 2014-2020, nefiind vorba despre o decizie finală, deoarece vor mai fi unele discuţii, dar sunt câteva lucruri care ne interesează în cel mai înalt grad pe noi. Buşoi spune că România are două obiective esenţiale pe fondurile europene în exerciţiul financiar ce va urma, unul fiind legat de agricultură, celălalt de politica regională de coeziune.


‘Veste proastă este că bugetul pentru agricultură va scădea de la 410 miliarde de euro (cât a fost în perioada 2007-2013) la doar 371 miliarde de euro (în exerciţiul bugetar 2014-2020), deci o scădere de mai bine de 12%. La o pondere de 39% din bugetul UE, politica agricolă comună va scădea la 33%. Vestea bună este aceea că acest lucru nu va afecta România şi nici plăţile directe la hectar către agricultorii noştri. Dimpotrivă, este foarte posibil să crească, în continuare. Încă nu s-au stabilit detaliile, dar lucrurile merg în această direcţie’, a declarat Cristian Buşoi.
Eurodeputatul spune că există şi anumite elemente noi – bune sau rele, în funcţie de felul în care vom şti noi să ne folosim de ele – care ţin de modul în care se vor acorda aceste ajutoare. Astfel, 30% din plăţile directe din plata la hectar acordată unui agricultor va depinde foarte mult de felul în care se va angaja în politici de protejare a mediului, care vor fi foarte clar stabilite în legislaţie şi vor fi verificate prin controale.
În ceea ce priveşte marile exploataţii, este foarte posibil ca plăţile către acestea să fie plafonate, astfel ca de la un anumit număr de hectare în sus să nu mai existe o directă proporţionalitate a ajutorului dat de UE.
‘În plus, politica de dezvoltare rurală va ţine cont mai mult de competitivitate şi inovare, deci nu vor mai fi luaţi bani doar pentru nişte obiective în mediului rural, ci va trebui să dăm dovadă că suntem buni şi în ceea ce priveşte competitivitatea şi inovarea’, a adăugat Buşoi.
În cea ce priveşte politica regională sau de coeziune, europarlamentarul liberal spune că şi aici bugetul scade, dar nu atât de mult, de la 354 de miliarde de euro în 2007-2013 la 336 miliarde de euro, de la un procent de 35,7% la 32,7%.
‘Aici se introduc trei tipuri de regiuni în UE: regiuni care au un PIB pe cap de locuitor mai mic de 75% din media UE, numite regiuni mai puţin devoltate – în care intră cea mai mare parte a regiunilor României -, regiuni de tranziţie, între 75% – 90% din media PIB la nivel european – aici se încadrează regiunea Bucureşti – Ilfov, care va trebui să schimbe optica după 2014, pentru că nu va mai fi eligibilă la proiecte de genul proiecte de drumuri sau asfaltări – şi regiunile foarte dezvoltate ale UE, cu peste 90% din PIB-ul UE’, a detaliat Cristian Buşoi.
Europarlamentarul a adăugat că banii vor fi alocaţi către eficienţa energetică şi energii regenerabile – cel puţin 30% din fonduri – către susţinerea imm-urilor, competitivitate, inovare, ceea ce va schimba optica actuală de cheltuire a banilor.
La capitolul ‘Sănătate’ va fi o creştere la 321 de milioane de euro pentru politici de sănătate, care vor fi pe direcţii mult mai bine definite decât până acum, respectiv: bolile rare, reţelele europene de referinţă privind bolile cronice sau pentru proiecte de screening.