/Circa un miliard de euro pierderi anuale din necultivarea soiei (ministru)

Circa un miliard de euro pierderi anuale din necultivarea soiei (ministru)

Pierderile anuale ale României din necultivarea soiei sunt de aproape un miliard de euro, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, într-o conferinţă de presă.
“Exceptând Câmpia Padului, mici porţiuni irigate din Spania sau Franţa, România este singura ţară din Europa care are condiţiile necesare pentru a produce soia industrial”, a spus Valeriu Tabără.
“România, care este singura ţară cu condiţii climatice de a realiza soia pe care o importăm la nivelul de circa 500.000 de tone anual – şi ar putea produce două milioane de tone, este obligată să o importe, nu să o producă.

Uniunea Europeană, care importă aproape 40 de milioane de tone, din care peste 90% este soia modificată genetic, mă obligă pe mine să nu o pot cultiva pentru că ţările din UE nu o pot cultiva, deoarece nu au condiţii”, a explicat ministrul Agriculturii.
În opinia acestuia, “este inadmisibil să ţi se permită să consumi ‘otravă’, dar nu şi să o produci”.
“Trebuie să o iei de la altul, mai dai şi bani pe ea. România importă anual 500.000 de tone de soia din Brazilia, SUA, Argentina, unde se produce numai soia obţinută prin biotehnologie”, a spus Tabără.
El a explicat că nu există niciun fel de deosebire între planta clasică şi cea obţinută prin tehnologii superioare, biotehnologiile fiind factorul viitor în producţia agricolă mondială de progres pentru agricultură şi pentru tot ceea ce înseamnă productivitate în agricultură. Biotehnologia, potrivit lui Valeriu Tabără, este un factor cu ajutorul căruia se poate combate foametea, cu care se pot realiza unele produse cu destinaţii speciale, cum este cel al medicamentelor, se pot contracara schimbările climatice, întrucât contribuie la diminuarea poluării mediului cu pesticide şi îngrăşăminte în cantitate mare.
În acelaşi timp, biotehnologiile sunt un factor de calitate, pentru că, prin proceduri genetice superioare, se ameliorează inclusiv calitatea. În argumentaţia sa în sprijinul utilizării biotehnologiilor, Valeriu Tabără a dat ca exemplu insulina.
“Câţi vorbesc despre faptul că insulina în proporţie de peste 95% se obţine de pe un miceliu care este modificat genetic pentru a produce insulină în cantităţile mari care se cer acum, că există fermenţi care se folosesc în vinuri şi în brânzeturi şi care nu se evidenţiază niciodată”, a spus el.
De asemenea, Tabără a vorbit despre orezul galben modificat genetic, care nu a fost obţinut în China, ci în Elveţia.
El a atras atenţia asupra faptului că speculaţiile pe marginea biotehnologiilor nu au niciun suport, întrucât, din 1996, când au intrat în sistemul industrial atât soia, cât şi alte plante modificate genetic, nu a fost semnalat nici măcar un caz de alergie care să fie alăturat acestei plante.
De asemenea, el a subliniat că la nivelul UE se discută foarte mult cu privire la competitivitatea internaţională, Uniunea confruntându-se cu agricultura SUA, a uneia dintre cele mai mari puteri în devenire în agricultură datorită biotehnologiei – Brazilia, dar şi cu Argentina, Canada, China, India sau Australia.
În altă ordine de idei, Valeriu Tabără a mai spus că nu este de acord cu folosirea hormonilor în furaje sau în alimente.
Totuşi, ministrul Agriculturii a subliniat că România va respecta ad-literam toate regulamentele europene şi nu se va abate de la ele.