/Cercetători străini, prezenţi la Bucureşti, la o reuniune ştiinţifică în domeniul medicinei regenerative

Cercetători străini, prezenţi la Bucureşti, la o reuniune ştiinţifică în domeniul medicinei regenerative

Nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este într-o continuă creştere, iar tot mai mulţi cercetători trag semnale de alarmă cu privire la modul şi conţinutul alimentaţiei, nivelul şi diversitatea radiaţiilor la care oamenii sunt expuşi, ambele în creştere.
Acestora li se adaugă anumite elemente specifice legate de poluare, utilizarea drogurilor, abuzul de medicamente, remodelarea circuitelor cerebrale (cu consecinţe negative) suprautilizarea computerului, şi, în general, a imaginii, în dauna cuvântului.

Toate acestea vor fi abordate în cadrul unui congres internaţional care se desfăşoară la Bucureşti, timp de patru zile, care reuneşte cea de-a şasea conferinţă a Asociaţiei Internaţionale de Neurorestauratologie (IANR) şi cea de-a zecea conferinţă a Colegiului Global de Neuroprotecţie şi Neuroregenerare (GCNN).

Cu acest prilej, sunt prezenţi la Bucureşti cercetători din SUA, China, India, Europa, dar şi din zone emergente din America de Sud (Argentina) sau Orientul Mijlociu.

Programul include prezentarea unor rezultate şi opinii ale numeroaselor grupuri de cercetare în restauratologie. Un spaţiu important este alocat ingineriei de ţesuturi şi organe. Este vorba de o importantă resursă terapeutică, de reconstruire a organului din surse biologice proprii.

“Sper ca această conferinţă de la Bucureşti să fie un catalizator şi pentru colaborările interne. Ne dorim să fie un forum de discuţie, o platformă potenţială pentru colaborările viitoare. Referitor la cei care prezintă în aceste zile noile rezultate în domeniu, aş menţiona grupul profesorului Raymund Horch, din Erlangen, cu preocupări avansate în ingineria tisulară. Ar trebui apoi să menţionăm grupul profesorului Hongyun Huang, printre primii din lume care au comunicat rezultate clinice în terapii cu celule stem la bolnavi cu patologie neurologică; grupul său a fost, la început, unul controversat. Aş menţiona apoi grupurile mari din SUA – Milan Dimitrijevic, un pionier al domeniului, Michael Chopp, William Slikker. Mai sunt, într-o scurtă enumerare, cercetători importanţi din Canada, Italia, Germania, Rusia, Iordania, Argentina, Iran, Grecia”, a declarat prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

În ceea ce priveşte cercetarea românească, acesta spune că este important ca România să se deschidă mai mult către această cercetare de vârf, să fie un bun partener pentru marile grupuri de cercetare.

“Cred că ţara noastră are un potenţial ridicat, dar ceea ce ne lipseşte, şi am putut constata adesea, este comunicarea. De prea multe ori ne plângem că nu avem resurse. E adevărat, nu avem resursele financiare pe care ni le dorim, dar există centre cu dotări foarte bune. Mă refer aici nu numai la centrele de cercetare medicală cât şi la cele din domenii ca fizica avansată, chimia, biochimia, biologia. Sunt centre dotate, de-a lungul anilor, pe baza granturilor câştigate. Cred că principala noastră problemă, astăzi, este una de comunicare. De multe ori, grupuri din cadrul aceleiaşi universităţi nu îşi cunosc reciproc preocupările. Sper ca această reuniune să stârnească interesul cercetătorilor români, pentru că există, în mai toate centrele universitare, grupuri cu preocupări în domeniu, din diverse specialităţi, chiar mai mult în alte specialităţi decât în neurologie”, a adăugat Dafin Mureşanu.

Evenimentul se desfăşoară începând de joi până duminică. AGERPRES