/Cel mai vechi caz de ateroscleroza diagnosticat la o mumie egipteana

Cel mai vechi caz de ateroscleroza diagnosticat la o mumie egipteana

Cel mai vechi caz de ateroscleroză (îngroşarea arterelor) a fost diagnosticat la mumia unei prinţese egiptene, potrivit unui studiu prezentat duminică la un important simpozion de cardiologie în New Orleans (SUA), relatează AFP.

O echipă internaţională de experţi a studiat un număr de 52 de mumii, relevând că şi vechii egipteni sufereau de angină pectorală, infarct miocardic şi insuficienţă cardiacă congestivă, potrivit Science Now.

Se ştia de mai mult timp că vechii egipteni se confruntau cu problema depunerilor de grăsime în interiorul vaselor de sânge, dar această nouă descoperire sugerează că această patologie era curentă şi, probabil, mult mai misterioasă decât se credea anterior.

‘Avem tendinţa să considerăm afecţiunile inimii şi arterelor coronariene ca fiind legate de modul de viaţă modern, deoarece acestea sunt larg răspândite în ţările în curs de dezvoltare ca şi atunci când acestea se occidentalizează’, subliniază Gregory Thomas, de la Universitatea California din Irvine, unul din coautorii studiului. Dar descoperirea făcută prin studierea mumiilor egiptene ‘scoate la iveală elementul lipsă din înţelegerea noastră cu privire la maladiile cardiace şi faptul că nu suntem atât de diferiţi de strămoşii noştri ancestrali’, adaugă acesta.

În cadrul acestui studiu, experţii au realizat imagini prin tomografie cu raze X la 52 de mumii egiptene pentru a determina eventuala prezenţă a aterosclerozei. Din cele 44 care s-au pretat la studierea vaselor sangvine şi a inimii, aproape jumătate prezentau acumulări de calciu pe pereţii vaselor.

Cea mai veche mumie cu această particularitate aparţine unei prinţese egiptene, care se crede că a trăit între 1580 şi 1550 î.Hr. şi care a decedat puţin după 40 de ani, potrivit cercetărilor.

‘Suntem un pic surprinşi de cât de des se întâlnea ateroscleroza la tinerii egipteni’, declară unul din coautorii studiului, James Sutherland, un radiolog de la South Coast Radiological Medical Group in Laguna Hills, California. Speranţa medie de viaţă era de 40 de ani în acea perioadă din Egiptul Antic, adaugă el.

În pofida unei diete mai uşoare, cu o cantitate de carne neglijabilă şi în absenţa ţigărilor, vechii egipteni sufereau de aceleaşi boli ca şi contemporanii noştri, dar, se pare, din cu totul alte motive. Deşi se spune că erau ahtiaţi de prăjiturile cu miere, ei totuşi mergeau mai mult pe jos, în absenţa autoturismelor din zilele noastre.

Unul dintre factori ar putea fi infecţiile. Bolile parazitare ca malaria şi schistosomiasis erau endemice în Valea Nilului şi egiptenii antici aproape că nu ştiau cum să le trateze. Astfel, singurul remediu aflat la îndemâna acestora era reacţia inflamatorie a organismului. Inflamaţia ajută organismul să scape de agenţii patogeni şi să accelereze vindecarea, însă adulţii plătesc pentru aceasta un preţ ridicat: un răspuns inflamator puternic poate contribui la dezvoltarea aterosclerozei – explică Michael Miyamoto, cardiolog la Mission Internal Medical Group in Mission Viejo, California.