/Boala Alzheimer, subiectul unei dezbateri organizate de Primaria Sectorului 2

Boala Alzheimer, subiectul unei dezbateri organizate de Primaria Sectorului 2

În România există aproximativ 200.000 de cazuri cu boala Alzheimer, din care diagnosticate şi tratate sunt 10-15%, comparativ cu 50-60% în alte ţări, a fost una dintre concluziile dezbaterii având ca temă această afecţiune, organizate de Primăria Sectorului 2, marţi, la Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională din Capitală.
În cadrul dezbaterii interactive au fost abordate aspecte privind modalităţile de tratare şi de prevenire ale acestei maladii, precum şi tratamentele care pot fi urmate în asemenea cazuri.
Cu prilejul dezbaterii, dr. Eugenia Grosu Popescu, reprezentând organizaţia neguvernamentală “Mesagerii sănătăţii”, a abordat cauza spirituală a bolilor.


Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afecţiune degenerativă progresivă a creierului care apare mai ales la persoane de vârstă înaintată, producând o deteriorare din ce în ce mai accentuată a funcţiilor de cunoaştere ale creierului, cu pierderea capacităţilor intelectuale ale individului şi a valorii sociale a personalităţii sale, asociată cu tulburări de comportament, ceea ce realizează starea cunoscută sub numele de demenţă.
“În România, spre deosebire de ţările europene, boala Alzheimer nu beneficiază de niciun fel de servicii de îngrijire comunitară, rămânând ‘încremenită’ în aceeaşi situaţie ca în secolul trecut”, declara, recent, conf. dr. Cătălina Tudose, preşedinta Societăţii Române Alzheimer.
Potrivit acesteia, explicaţiile acestui fenomen se pot găsi în stigma legată de boala psihică şi demenţă, de mentalităţile greşite conform cărora demenţa este un proces firesc al îmbătrânirii şi “nici nu se poate face nimic”.
”Sunt, din păcate, şi medici, în număr destul de mare, cu rezerve în a începe un tratament pentru o persoană vârstnică cu tulburări de memorie, medicii de familie fiind încă în mică măsură specializaţi atât în procesul de diagnostic, cât şi în îngrijirea pe termen lung. Drept consecinţă, în România, diagnosticarea bolii se face tardiv, perioada de supravieţuire de la momentul punerii diagnosticului fiind de aproximativ trei ani şi jumătate, comparativ cu durata obişnuită a bolii de 8-12 ani”, afirma dr. Tudose.