/ARPIM propune autoritatilor un pachet de masuri pentru gestionarea resurselor financiare

ARPIM propune autoritatilor un pachet de masuri pentru gestionarea resurselor financiare

Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, că a propus autorităţilor un pachet de măsuri pentru gestionarea resurselor financiare în domeniul sănătăţii.
Scopul principal al acestui pachet de măsuri este menţinerea accesului pacienţilor din România la medicamente, în condiţiile constrângerilor bugetare generate de criza economică.
”Măsurile propuse de ARPIM constau în introducerea unui sistem progresiv de taxare a tuturor producătorilor, este vorba de clawback, printr-o contribuţie de 10% şi 50% din creşterea sumelor cheltuite faţă de anul precedent”, a declarat dr. Sorin Popescu de la ARPIM.


El a subliniat că măsura este menită să asigure predictibilitatea şi controlul bugetului medicamentelor compensate şi va genera, totodată, venituri suplimentare pentru medicamente, care vor putea fi folosite pentru a trata alţi pacienţi.
O altă măsură vizează programele naţionale şi ar însemna introducerea unei contribuţii de 10% aplicată la valoarea medicamentelor decontate de CNAS.
”Măsura va asigura resurse suplimentare la bugetul de stat şi nu va încuraja exporturile paralele care ar putea fi generate prin reducerile preconizate de preţ, la un nivel nesustenabil şi mult sub minimum european”, a explicat Bojan Jogodec de la ARPIM.
Totodată, prin suplimentarea de către producători a bugetului cu aceste sume, mai mulţi pacienţi noi vor avea acces la tratament.
De asemenea, reprezentantul ARPIM s-a referit la actualizarea listei medicamentelor compensate blocată din 2008. Prin mecanismul de control al bugetului clawback autorităţile vor avea posibilitatea să permită pacienţilor români accesul la tratamente inovative mai eficiente şi mai bine tolerate disponibile în UE încă din 2007.
Referitor la sistemul de preţuri, propunerile ARPIM au în vedere identificarea echilibrului între nevoia de a asigura medicamente la preţuri accesibile pentru sistem şi disponibilitatea lor pentru pacienţi fără a creşte costurile pentru buget.
În legătură cu termenele de plată, pachetul de măsuri al ARPIM are în vedere crearea unui mecanism de aliniere a termenelor de plată la prevederile directivei UE privind plăţile întârziate, capabil să crească nivelul de predictibilitate şi sustenabilitate economică.
Vicepreşedintele ARPIM, Regis Lhomme, a evidenţiat că o singură măsură nu poate rezolva problemele din sistem, ci este necesar un set de măsuri. De asemenea, trebuie avută în vedere creşterea procentului alocat sănătăţii.
Acesta a exemplificat prin faptul că sunt foarte multe medicamente la care rata de tratament este mult scăzută în România, comparativ cu alte ţări din Europa.
”În cazul tratamentului ulcerului, rata de tratament este de 9% în România, comparativ cu 19% în Polonia şi 40% în Ungaria. La fel în cazul epidemiilor – rata de tratament este de 12% în România, iar în Cehia, de pildă, 26%. România este chiar în urma unor ţări africane”, a subliniat vicepreşedintele ARPIM.
El a adăugat că din bugetul sănătăţii doar un sfert îl reprezintă cheltuielile pentru medicamente, subliniind că situaţia este mult mai complexă şi pentru a se rezolva este necesar un pachet de măsuri.
“Propunerile noastre vor avea, practic, aceleaşi rezultate pe care şi le doresc autorităţile, şi anume asigurarea tratamentelor medicamentoase pentru un număr cât mai mare de pacienţi, în mod sustenabil şi predictibil. ARPIM consideră că un cumul de măsuri restrictive având drept scop echilibrarea bugetară pe termen scurt nu este în măsură să răspundă soluţiilor complexe de care sistemul de sănătate are atât de mare nevoie. Din păcate, măsurile preconizate de autorităţi în acest moment ne pun pe noi, producătorii, în dificultatea de a mai putea susţine pe viitor accesul pacienţilor la medicamente. Să nu uităm că industria producătoare de medicamente a susţinut până acum accesul acestora la tratamente, în prezent datoriile statului către producători ridicându-se la peste 1,1 miliarde euro”, afirmă Regis Lhomme.
Reprezentanţii ARPIM spun că problema accesului la tratament este strâns legată de preţul medicamentelor, reglementat de autorităţile române la nivelul celui mai mic preţ european.
Cu toate că în anul 2009 România a aliniat preţurile de producător ale medicamentelor la nivelul minim european, în mod paradoxal pacienţii români au un acces din ce în ce mai redus la anumite medicamente din cauza fenomenului exporturilor paralele, care este în creştere.
”La un preţ foarte mic, medicamentele devin ţinta reexportatorilor, tentaţi să le comercializeze către state unde preţurile sunt mai mari – Germania, Danemarca, Marea Britanie. Pacienţii români rămân fără medicamente vitale în farmacii, deşi acestea au fost iniţial aduse pentru pacienţii din România”, a explicat dr. Sorin Popescu.
El a dat exemplul unui medicament pentru SIDA care este adus în România cu 500 de euro şi reexportat în Germania cu 700 de euro.
În acest context, o reducere a preţurilor medicamentelor mult sub minimum european, impusă de proiectul de ordine al autorităţilor, a încurajat şi mai mult exporturile paralele.
”În prezent, piaţa exporturilor paralele este estimată la un procent de 15-20% dintr-un total al pieţei de 2,3 miliarde euro în 2010 şi există riscul să se dubleze prin măsurile luate de autorităţi”, a detaliat dr. Sorin Popescu.
Exporturile paralele reprezintă în prezent o problemă care a fost sesizată chiar de Parlamentul European într-un raport prezentat în luna iunie.
Mai mult decât atât, cumularea efectului acestei legislaţii preconizate cu măsuri de tip clawback ar crea o situaţie în care sustenabilitatea menţinerii medicamentelor în piaţa românească ar putea fi pusă sub semnul întrebării.
“Suntem încrezători în faptul că autorităţile iau în considerare efectele generate de măsurile cumulative luate în ultima vreme. Noi suntem deschişi la un dialog constructiv cu autorităţile, iar propunerile noastre, pe care deja le-am înaintat acestora, sunt o soluţie care avantajează ambele părţi şi sunt în interesul direct al pacienţilor. Apreciem iniţiativa Ministerului Sănătăţii de a sprijini accesul unui număr cât mai mare de pacienţi cu boli cronice la medicamente şi o sprijinim. Faptul că proiectul de ordine este în dezbatere publică timp de 30 de zile în mod transparent le oferă posibilitatea de colaborare cu autorităţile, în scopul identificării celor mai bune soluţii pentru gestionarea eficientă a cheltuielilor bugetare”, a spus Bojan Jagodic, membru în consiliul director ARPIM.
Dr.Sorin Popescu a precizat că nu există niciun conflict între producătorii de generice şi cei de molecule inovatoare, adăugând că sunt foarte multe medicamente generice incluse în lista C2 pentru SIDA, post-transplant, oncologie.
”Apare însă o problemă – existenţa unor medicamente generice cu preţuri foarte mari şi generice foarte ieftine, prescrierile însă făcându-se mai mult pentru genericele foarte scumpe.
ARPIM reprezintă 70% din piaţă, iar genericele 20-25% şi câtă vreme vor fi cele mai mici preţuri din Europa la medicamente, vor apărea probleme în accesul pacienţilor la tratament şi din cauza exporturilor paralele care sunt perfect legale”, a spus dr. Sorin Popescu.