/ARPIM: Pacientii romani nu au acces la medicamentele de ultima generatie in timp real precum alti europeni

ARPIM: Pacientii romani nu au acces la medicamentele de ultima generatie in timp real precum alti europeni

Pacienţii români nu au acces la medicamentele de ultimă generaţie în timp real aşa cum au alţi europeni.
Conform unui studiu realizat de EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations) referitor la perioada de aşteptare pentru medicamente de ultimă generaţie, în 16 ţări din Uniunea Europeană, între momentul aprobării unui medicament de către UE şi momentul în care acesta poate fi prescris de medici ca medicament compensat, perioada de aşteptare variază între 88 – 392 zile, se arată într-un comunicat remis joi AGERPRES de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).


Singura excepţie o reprezintă Marea Britanie şi Germania, medicamentele fiind accesibile pacienţilor imediat, din momentul aprobării de către Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).
Potrivit raportului, în Belgia, medicamentele aflate pe lista de compensare a autorităţilor au o perioadă de aşteptare de 392 zile, în Suedia de 206 zile, iar Austria de 88 de zile.
Comparativ, pacienţii români sunt nevoiţi să aştepte de 5 ori mai mult decât media de aşteptare a ţărilor incluse în studiu.
”În România, lista de medicamente compensate nu a mai fost actualizată din anul 2008, atunci când s-au adăugat moleculele aprobate de către EMA până la data de 27 martie 2007. Acest lucru înseamnă peste 1.000 de zile de la ultima actualizare şi un decalaj foarte mare între nevoile pacienţilor şi tratamentele disponibile pe piaţă. Se creează astfel o discrepanţă considerabilă între tratamentele disponibile pacienţilor din alte ţări europene şi pacienţii români, dar şi o îngrădire a drepturilor pacienţilor la tratamente de ultimă generaţie, mai eficiente şi mai bine tolerate”, a menţionat Cristian Luţan, director de comunicare ARPIM.
Pentru un pacient, cea mai importantă componentă din procesul de vindecare, după diagnosticare, o reprezintă accesul la medicamente inovative, care nu numai că tratează afecţiunea, dar reduc şi din perioada de timp în care pacientul este bolnav şi contribuie la îmbunătăţirea considerabilă a calităţii vieţii acestuia.
Practic, sunt tratate acum afecţiuni nou apărute sau afecţiuni cunoscute care au evoluat între timp, cu medicamente vechi, acest lucru fiind, în primul rând, în defavoarea pacientului.
În România, procesul de actualizare a listei de medicamente compensate respectă Directiva de transparenţă 89/105/CE, aceasta fiind implementată prin ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 318/2008.
Comisia de transparenţă şi comisiile de specialitate care reunesc reputaţi specialişti din domeniu analizează fiecare moleculă în parte.
Pentru a fi acceptat la compensare, un medicament inovativ trebuie să fie compensat de cel puţin un an în alte 3 state UE şi să facă dovada că este mai eficient, mai bine tolerat sau mai ieftin decât un tratament existent pe piaţă la acel moment.
În prezent, există aproximativ 110 molecule şi indicaţii terapeutice noi care aşteaptă hotărârea guvernului pentru a fi introduse în lista de compensate, precizează ARPIM.