/ARPIM: Introducerea taxei de clawback, un semnal negativ transmis investitorilor straini

ARPIM: Introducerea taxei de clawback, un semnal negativ transmis investitorilor straini

Introducerea taxei de clawback, fără o consultare solidă a mediului de afaceri şi în lipsa unei evaluări a impactului pe care aceasta îl va avea asupra companiilor, reprezintă un semnal negativ transmis investitorilor străini prezenţi în România, se arată într-un comunicat remis de Asociaţia Română a Producătorilor de Medicamente (ARPIM).
Reprezentanţii ARPIM spun că în mod clar, felul în care această taxă a fost promovată şi introdusă va conduce la o deteriorare a mediului de afaceri, cu un impact pe termen lung asupra investiţiilor străine, contribuind în mod direct la scăderea atractivităţii României pentru companiile străine.


Producătorii mai spun că actuala formă a taxei clawback se aplică industriei într-un moment dificil, în care producătorii de medicamente susţin financiar, într-o foarte mare măsură, funcţionarea sistemului de sănătate din România.
ARPIM susţine că România are cel mai mic preţ de producător din Europa pentru medicamentele care se eliberează pe reţeta medicală; lista medicamentelor compensate nu a mai fost actualizată, cu foarte mici excepţii, de 4 ani, ceea ce pentru pacientul român se transformă într-un timp de aşteptare foarte mare pentru a avea acces la medicamente de ultimă generaţie, comparativ cu alte ţări iar termenele de plată au ajuns la 330 zile în practică (faţă de 210 zile stabilite conform legii).
Potrivit comunicatului, industria de medicamente nu poate susţine taxa aprobată de către Guvernul României, întrucât depăşirea bugetului la care se adaugă şi ”pierderile” din sistem, aceasta urmând să fie suportată integral şi în mod exclusiv de către producătorii de medicamente.
În plus, într-un sistem care dintotdeauna a fost subfinanţat – alocarea bugetară pentru sănătate reprezentând doar 3,8% din Produsul Intern Brut (media UE fiind de 8,6% şi cea a ţărilor africane de 5,9%) – bugetul pentru medicamente anul acesta este de 4,7 miliarde de lei, în timp ce nevoia de medicamente se estimează că se va ridica la 6,1 miliarde lei.
”În fiecare an, pe parcursul ultimului deceniu, statul a alocat un buget subevaluat pentru medicamente, contând pe rectificările bugetare ulterioare şi pe susţinerea producătorilor de medicamente. În consecinţă, sperăm ca guvernul să înţeleagă că în actualul context economic acest lucru nu mai este posibil şi că este necesară stabilirea bugetului anual de medicamente pe baza nevoilor reale ale pacienţilor din România”, a declarat Cristian Luţan, director executiv adjunct ARPIM.