/Aproape 30.000 de amatori de arta medievala, la Festivalul Sighisoara

Aproape 30.000 de amatori de arta medievala, la Festivalul Sighisoara

Zeci de cavaleri şi domniţe, prinţi şi prinţese, spiriduşi şi personaje de poveste i-au întâmpinat pe cei aproape 30.000 de amatori de artă medievală care s-au aflat până duminică, în oraşul-cetate Sighişoara, la cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Sighişoara Medievală, care a debutat pe 27 iulie.
Manifestarea, care se încheie în seara de 31 iulie, şi care este organizată de Municipiul Sighişoara şi Asociaţia Turistică Sighişoara, a constituit o adevărată premieră în acest an din perspectiva faptului că a durat cinci zile, dar şi a faptului că turiştii, veniţi din toate colţurile lumii, au descoperit aici un festival – spectacol, aşa cum şi-a dorit directorul artistic al evenimentului, regizorul Liviu Pancu.


Străzile cetăţii, singura din lume locuită, au fost astfel neîncăpătoare pentru cei care au dorit, pentru câteva zile, să se întoarcă în timp, într-o lume a secolului XXI, în care fiecare om îşi caută un erou. Dorind ca, într-un timp al marilor mijloace de comunicare, însuşi comunicarea să dispară, organizatorii festivalului au adus, pe străduţele înguste, sub zidurile îmbătrânite de vreme, cavaleri, călugări, vrăjitori, clovni şi duhuri întrupate, veniţi dintr-o lume în care fabulosul şi teribilul trăiau laolaltă hrănind frica dar şi neostoita înclinaţie spre aventură.
‘Norodul’ a fost invitat, încă de la început, să se bucure de viaţa în stil medieval în căutarea eroului la Sighişoara în 2011 prin următoarea scrisoare: ‘Cinci zile de spectacole, parade, turniruri, lupte medievale, iniţieri cavalereşti, trubaduri, menestreli, teatru de stradă, teatru pentru copii şi adulţi, muzica şi dansuri medievale, recitaluri, şcoli de luptă medievală, condamnări la moarte, procesiuni de vrăjitoare, incinerarea eroului pierdut, procese publice, arderi de vrăjitoare, animaţie medievală, carnaval, expoziţii, meşteşugari populari, taur la proţap, degustări de vinuri, toboşarii cetăţii, statui mişcătoare, retrageri cu torţe şi multe altele…’
‘Am zis!’ îşi încheie toboşarul cetăţii fiecare strigare.
‘Vedeta’ festivalului a fost spectacolul ‘Merlin – eroul lumii medievale’, spectacol care a reunit patru ordine cavalereşti, numeroşi actori şi o formaţie de muzică medievală, îmbinate în marile arte ale actoriei, luptelor medievale şi, nu în ultimul rând, spectacolelor de foc. Piesa de teatru în care joacă 120 de actori şi cavaleri reprezintă prima producţie proprie a unui festival medieval din România, este concepţia regizorului Sighişoarei Medievale, Liviu Pancu, şi a fost urmărită de mii de spectatori în fiecare seară.
Regizorul Liviu Pancu a spus că parteneriatul privitor la Festivalul Sighişoara Medievală cu tema ‘Eroul Medieval’, organizat de municipiul Sighişoara şi Asociaţia Turistică Sighişoara, aflat la cea de-a XIX-a ediţie, este unul nu numai profesionist, ci şi unul sufletesc.
‘În momentul în care am pregătit programul managerial artistic şi l-am prezentat către Asociaţia Turistică Sighişoara şi Primăria Sighişoara, acesta a prevăzut în primul rând omul Liviu Pancu care vine în cetate şi care vrea să se bucure şi să observe ceva ce nu a mai trăit. Sunt foarte multe forme, modalităţi şi anul acesta personajul ‘Eroul Medieval’ m-a înscris pe străzile Sighişoarei într-o dorinţă de un decor care să ne ducă într-adevăr în acea zonă. Din punct de vedere al artiştilor invitaţi, ai ordinelor cavalereşti, ai muzicii a fost un mare pas calitativ pentru că această masă rotundă pe care am pus-o sub imperiul spectacolului ‘Merlin – vrăjitorul lumii medievale’ a creat o masă rotundă între artiştii care au conlucrat la acest festival-spectacol’, a spus regizorul.
Liviu Pancu a reamintit că este pentru prima oară când festivalul de la Sighişoara este un festival-spectacol, care înscrie oraşul-cetate în primul festival ce şi-a permis să creeze o producţie proprie.
În cadrul festivalului medieval a fost lansat Centrul Cultural Est European ‘MedievArt Transilvania’ – proiect în parteneriat cu primăria oraşului-cetate.
Potrivit regizorului Festivalului Sighişoara Medievală, Liviu Pancu, care a anunţat acest proiect într-o conferinţă de presă, centrul se înscrie într-o strategie pe termen mediu de care are nevoie Sighişoara, astfel festivalul medieval sighişorean putând deveni unul european în sensul oficial al cuvântului. ‘Un desfăşurător de evenimente poate să facă orice administraţie publică. Dar o emblemă care să fie purtată ca această ediţie a XIX-a s-a întâmplat aici’, a adăugat regizorul festivalului.
Nu doar spectacolele au fost cele care i-au delectat pe turişti. Mâncarea tradiţională, pregătită de adevăraţi artişti culinari, a oferit adevărate delicii celor amatori de preparate precum bulzul ciobănesc, ciorbă de fasole în pită sau gulaş unguresc. La mare căutare s-au aflat şi produsele de patiserie precum ‘kurtos colac’ sau prăjiturile sau ciocolata de casă. Cozi interminabile au fost la ‘Stâna Lupilor’ – bucătăria lui Leontin Sas, bucătarul-şef al Ordinului Cavalerilor Lup, care le-a oferit turiştilor, la ‘preţuri de criză’, tocană de oaie la ceaun, tradiţionalul bulz de stână şi balmoş.
Turiştii s-au înghesuit şi la tarabele de suveniruri populare, la ‘mare cinste’ fiind cele care poartă simbolurile vampirului Dracula.
O altă atracţie turistică au constituit-o târgurile meşteşugăreşti, taberele cavalereşti şi turnirurile.
Turiştii nu au ocolit nici obiectivele turistice, numai sâmbătă fiind înregistraţi peste 3.000 de vizitatori la obiective precum Turnul cu Ceas şi Muzeul Armelor.
De asemenea, locul în care a învăţat unul dintre părinţii fondatori ai rachetei şi astronauticii mondiale, Hermann Julius Oberth, Şcoala din Deal, precum şi Muzeul din Turnul cu Ceas al Cetăţii Sighişoarei, care adăposteşte o vastă biografie a omului de ştiinţă, au fost printre cele mai vizitate locuri de către miile de turişti veniţi la Festivalul Sighişoara Medievală 2011. Din biografia aflată în Turnul cu Ceas, turiştii pot afla că marele om de ştiinţă s-a născut la Sibiu în 1894, iar apoi s-a mutat la Sighişoara, unde tatăl lui, care era medic de profesie, a fost numit director al spitalului orăşenesc, iar apoi a revenit în acest oraş ca profesor la liceul de fizică şi matematică. Potrivit informaţiilor aflate în muzeu, printre cărţile care i-au marcat viaţa cercetătorului le putem găsi pe cele ale lui Jules Verne, cu care a intrat în contact la vârsta de 12 ani, la Sighişoara. Acesta a fost influenţat extrem de mult de volumul ‘De la Pământ la Lună’, pe care aproape că l-a învăţat pe de rost, iar din acel moment a început să calculeze viteza cu care capsula spaţială trebuia să plece pentru a învinge gravitaţia şi a ajunge la Lună.
Pe străzile cetăţii, cavaleri din România, Letonia, Cehia, Portugalia şi Ungaria, însoţiţi de o serie de formaţii muzică medievală, au participat la Marea Paradă a Festivalului Sighişoara Medievală 2011, din oraşul de jos până în Cetatea Medievală. Printre participanţii la paradă s-a regăsit Ordinul Cavalerilor de Mediaş, Ordinul Cavalerilor Lup Târgu Mureş, Ordinul Cavalerilor Gladius Dei, Ordinul Cavalerilor ArtGotica, Paladinii de Terra Medies, Cavaleri de Tabor, Garda de Bistriţa, Ordinul Cavalerilor Lup Sighişoara, Ordinul Cavalerilor Cerb, Lupus Dacus, Planxty Burke, Lyra, Terpischore, Os Trabucos (Portugalia), Auli (Letonia), Holloenek (Ungaria), Teatrul Scena, UNATC I.L.Caragiale Bucureşti, trupele Hai Hui, Destin, Cameleon, Anima, Toboşarii Cetăţii Bistriţa şi Toboşarul Cetăţii Sighişoara.
În cadrul Festivalului Medieval, a fost relansată publicaţia ‘Glasul Cetăţii’, sub egida Casei de Cultură aflate în subordinea primăriei oraşului.
Publicaţia, care a fost lansată pentru prima oară în România în decembrie 1989, aflată acum la numărul 178, are ca scop principal informarea cât mai obiectivă a cetăţenilor, a anunţat Anca Raţiu, purtător de cuvânt al Primăriei Sighişoarei. Potrivit acesteia, paginile publicaţiei vor conţine, în afară de informaţiile referitoare la domeniul administraţiei prin care cetăţenii vor afla ce se doreşte a se face pentru Sighişoara, evenimentele culturale şi din viaţa oraşului. De asemenea, personalităţi locale îşi vor expune opinia în aceste pagini.
Primarul Sighişoarei, Ioan Dorin Dăneşan, a precizat că se doreşte ca această publicaţie să fie cât mai obiectivă, menţionând că, până în prezent, a existat un buletin informativ care se împărţea la cetăţeni. El a precizat că publicaţia ‘Glasul Cetăţii’ va conţine articole culturale, sportive şi în general orice fel de informaţii referitoare la problemele cu care se confruntă România.
Festivalul Sighişoara Medievală este, potrivit organizatorilor, primul festival – spectacol din România, fiind transformat într-un spectacol cu motive din Merlin sau Ţara Pustie după Tankred Dorst’. Pe parcursul a cinci zile de festival – spectacol au fost implicate nouă Ordine Cavalereşti, şapte formaţiei de muzică medievală, nouă trupe de teatru şi animaţie, zece conferenţiari din Academia Română şi Noua Acropolă.