/APMGR se opune introducerii taxei clowback

APMGR se opune introducerii taxei clowback

Producătorii locali de medicamente, membri ai Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), companii plătitoare de taxe şi impozite către statul român şi contributori strategici la evoluţia ascendentă a economiei naţionale, se opun în mod public introducerii unei contribuţii pe veniturile rezultate din comercializarea medicamentelor, aşa-numita taxă clawback, se arată într-un comunicat remis vineri AGERPRES.


“Lipsa de coordonare dintre Ministerul Sănătăţii, care aprobă preţuri cu 35% mai mici pentru medicamentele fabricate local faţă de medicamentele inovative şi printre cele mai mici din Europa, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care decontează la peste 300 de zile medicamentele consumate şi Ministerul de Finanţe, care nu înţelege rolul produselor generice în reducerea costurilor în sănătate, va face ca taxa clawback să lovească din plin în producătorii de medicamente generice şi în special în cei din România”, susţin reprezentanţii APMGR.
Aceştia spun că există o presiune a Ministerului Sănătăţii, care urmăreşte scăderea “aproape iraţională”, sub costurile de producţie, a preţurilor la medicamentele generice, în condiţiile în care arieratele continuă să se acumuleze prin utilizarea produselor mai scumpe cu 35%, pe de o parte, în timp ce, pe de altă parte, se doreşte colectarea unei taxe din veniturile realizate de producătorii de medicamente ieftine. Efectul acestor presiuni cumulate, semnalat deja autorităţilor, este accelerarea dispariţiei medicamentelor ieftine, ceea ce va duce implicit la creşterea costurilor în sănătate prin utilizarea produselor farmaceutice scumpe, atrage atenţia APMGR.
Reprezentanţii APMGR înţeleg nevoia de predictibilitate şi control al costurilor din sănătate, în condiţiile în care acestea au crescut de trei ori în ultimii cinci ani, fără efecte vizibile asupra stării de sănătate a populaţiei şi salută luările de poziţie oficiale ale Preşedinţiei şi Guvernului în acest sens.
Ei mai spun că înţeleg de asemenea şi nevoia luării unor decizii rapide, subiectul trenând de aproape doi ani, existând şi un accord cu FMI pe această temă. Însă aplicarea taxei clawback pe medicamentele ieftine va avea un efect contrar celui scontat, devenind ‘garanţia’ dispariţiei în continuare a medicamentelor ieftine din nomenclator, aşa cum s-a întâmplat şi până în prezent cu alte 1.500 de produse. Prin această măsură, susţine APMGR, se reduce şi competitivitatea producătorilor locali de medicamente şi accesul pacienţilor la terapii moderne cost-eficiente.
APMGR face un apel public către primul-ministru, ministrul Sănătăţii, ministrul de Finanţe şi preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate să dialogheze în mod real şi fără grabă cu producătorii locali de medicamente pentru a cuantifica în mod corect efectul de bumerang al acestei măsuri.
“În aceeaşi ordine de idei, autorităţile trebuie să înţeleagă că aplicarea unei astfel de taxe doar producătorilor de medicamente este discriminatorie: de ce nu se aplică un clawback furnizorilor de echipamente şi consumabile sau altor furnizori de servicii, ale căror preţuri nici măcar nu sunt reglementate? Aplicarea taxei clawback va face ca, în mod discriminatoriu, industria locală de medicamente să devină cea mai fiscalizată industrie din România, nerespectându-se astfel angajamentele guvernamentale pentru a încuraja investiţiile în România. Nume sonore ale industriei internaţionale au ales România pentru a investi în domeniul farmaceuticelor. Aceste investiţii vor continua numai dacă statul român înţelege rolul acestui domeniu de activitate şi aplică soluţii de continuitate fiscală”, apreciază sursa citată.