/APMGR reclama accesul inechitabil al pacientilor la servicii de sanatate si terapie generica

APMGR reclama accesul inechitabil al pacientilor la servicii de sanatate si terapie generica

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a decis să continue seria demersurilor de sprijinire a creşterii accesului la terapie şi a finanţării sustenabile a sistemului de sănătate românesc, se arată într-un comunicat de presă remis miercuri AGERPRES.
‘Considerăm de datoria noastră să atragem atenţia autorităţilor şi opiniei publice asupra erodării tot mai accentuate a accesului pacienţilor la servicii medicale şi de tratament. Situaţia se află într-un grav proces de deteriorare în 2011, când în primul trimestru consumul de medicamente generice a scăzut în volum cu 9%, iar raportat la ultimele 12 luni scăderea a fost de 4%. Acest fenomen s-a înscris într-un trend mai larg al ultimilor ani, în care piaţa de generice a coborât ca pondere în volumul total de medicamente de la 73%, la 62% în 2011.

O corecţie de peste 11% în minus! Acest lucru atestă indubitabil că autorităţile nu sunt preocupate să creeze o cultură a consumului de medicamente generice prin reglementări adecvate. La nivelul întregii pieţe, acelaşi prim trimestru din 2011 arată o diminuare îngrijorătoare în unităţi, de -7,1%, şi în zile de tratament, -7,9%, de unde tragem concluzia că nu toţi pacienţii au reuşit să îşi menţină nivelul anterior de tratament. Este o stare de fapt care se suprapune peste una dintre cele mai scăzute medii din UE a consumului de medicamente pe cap de locuitor, respectiv puţin peste 70 euro şi o consecinţă directă a suprareglementării şi suprafiscalizării, a subfinanţării cronice din domeniul sănătăţii în ansamblul său, cu efecte negative importante în planul sănătăţii personale şi a accesului la tratament al românilor’, a declarat Dragoş Damian, preşedintele APMRG.
Acesta atrage atenţia şi asupra altei probleme majore “a cetăţenilor României, privind îngrijirea sănătăţii: accesul tot mai redus la servicii medicale. Dacă există limitări în privinţa accesibilităţii, inclusiv printre pacienţii din cele mai dezvoltate localităţi ale ţării, în zona rurală şi a oraşelor mici situaţia este de-a dreptul tragică la acest capitol’, a spus preşedintele APMGR.
Inechitatea în distribuirea judicioasă a resurselor, potrivit datelor Cegedim coroborate cu Anuarul Statistic al României, arată că aproape 65% din populaţia ţării este aproape lipsită de mijloacele necesare diagnosticării şi obţinerii unui tratament adecvat. Din punct de vedere calitativ – al numărului de unităţi sanitare care furnizează servicii medicale, inechităţile sunt flagrante. În localităţile care au o populaţie ce nu depăşeşte 50.000 de locuitori există de aproape trei ori mai puţine cabinete şi laboratoare la mia de locuitori decât în cele nouă oraşe universitare, şi de aproape două ori mai puţine unităţi de reţea farmaceutică (farmacii şi drogherii) respectiv de reţea spitalicească (secţii de spital, farmacii spitaliceşti, cabinete de spital).
Patru din 10 localităţi mici nu au reţea ambulatorie, opt din zece localităţi cu mai puţin de 50.000 de locuitori nu au reţea farmaceutică şi nouă din 10 nu au reţea spitalicească. În plus, în zona localităţilor mici se vând de aproape cinci ori mai puţine cutii de medicamente decât în oraşele universitare şi de nouă ori mai puţine medicamente din punct de vedere valoric.
‘Lipsa de transparenţă, lipsa standardelor clare în alocarea resurselor şi în implementarea politicilor de sănătate diminuează disponibilitatea accesului la servicii de sănătate şi la terapie între diferitele regiuni ale ţării, accentuând şi din punct de vedere medical fenomenul de enclavizare structural-economică a României’, a afirmat Dragoş Damian.
În România, terapiile generice nu au fost admise ca alternative de tratament pentru bolile cronice din programele de sănătate – lista C2, deşi ele sunt incluse în protocoalele terapeutice actuale, la nivel internaţional. Se pierde astfel şansa unor economii în cheltuirea unor sume ce echivalează cu aproape 40% din bugetul CNAS şi se ratează posibilitatea de a oferi acces sporit la tratament pentru nu număr crescut de pacienţi, inclusiv prin diminuarea şanselor de intrare pe terapii inovatoare a unui număr însemnat de cetăţeni care se regăsesc pe listele de aşteptare, susţine APMGR.
Potrivit sursei citate, această situaţie contravine recomandărilor instituţiilor internaţionale – Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Banca Mondială, instituţiile europene privind utilizarea pe scară largă a terapiei generice pentru acoperirea deficitelor financiare importante ale sistemelor publice de sănătate.
Reprezentanţii APMRG susţin că intrarea pe piaţa românească a medicamentelor, generice sau originale, este ‘îngheţată’ din cel puţin două motive. Pe de o parte, listele cu medicamente gratuite şi compensate nu au mai fost actualizate din anul 2008, iar în lipsa unor studii de impact şi eficienţă, o reajustare netransparentă a acesteia ar putea conduce la noi dezechilibre majore. Pe de altă parte, din lipsa fondurilor, activitatea Comisiei de Evaluare din cadrul Agenţiei Naţionale a Medicamentului, însărcinată cu emiterea autorizaţiilor de punere pe piaţă (APP), este aproape blocată şi un număr însemnat de soluţii teraputice ieftine şi moderne nu mai ajung la pacientul român. Printre motivele care limitează accesul populaţiei la serviciile de sănătate şi tratamente adecvate se numără şi vulnerabilizarea suplimentară a producătorilor de medicamente generice. Adică tocmai a acelor companii care finanţează sistemul de sănătate autohton cu sume de peste 1,5 miliarde lei – datorii restante începând cu lunile mai – iunie 2010, care suportă termene de plată ce depăşesc 330 de zile, şi care contribuie la formarea PIB cu aproape 1,5%. Un exemplu concludent este OUG 104/209 şi normele acesteia de aplicare, ce impun industriei farmaceutice plata unei noi taxe prin aplicarea mecanismului de clawback. APMGR consideră că în forma actuală, această taxă este de aşa manieră legiferată încât, din punct de vedere legal, prezintă riscul major de a încălca legislaţia europeană şi de a atrage sancţiuni de tip infrigement asupra României.
Gravitatea fără precedent a situaţiei înregistrate în domeniul sănătăţii, în ansamblul său, şi în industria farmaceutică, în special, au dus la decizia unanimă a membrilor APMGR de a aloca resurse suplimentare demersurilor pe care asociaţia le întreprinde în interesul pacienţilor români, spun reprezentanţii APMGR.
Preşedintele APMGR a anunţat că din luna mai dr. Laurenţiu Mihai a fost cooptat în funcţia de director executiv al APMGR.
Acesta a declarat că “medicaţia generică este pilonul principal pe care se sprijină accesul larg al pacienţilor la tratament. Printre priorităţile pe care mi le propun se numără conştientizarea pacienţilor asupra existenţei alternativei terapeutice generice – cost-eficiente la aceleaşi standarde de calitate cu cele originale; crearea de parteneriate constructive cu autorităţile, mass media, pacienţii şi specialiştii din sănătate, precum şi cu ceilalţi actori din industria farmaceutică, pe baza viziunilor comune; participarea mai activă la dialogul la nivel european şi naţional pentru găsirea de soluţii optime la provocările actuale – îmbătrânirea populaţiei, creşterea costurilor asistenţei medicale, migrarea intra şi extracomunitară”.
El a anunţat că alte trei companii farmaceutice au ales să se alăture asociaţiei: B. Braun, AC Helcor şi Sintofarm.
În prezent, asociaţia numără 11 membri, care, cumulat, dau de lucru unui număr de peste 5.000 de angajaţi, şi au în plan investiţii de peste 100 milioane lei în 2011 peste cele aproximativ două miliarde de euro deja investite.