/Agenda institutiilor europene, dominata de reactia europeana la epidemia provocata de bacteria E.coli

Agenda institutiilor europene, dominata de reactia europeana la epidemia provocata de bacteria E.coli

Agenda instituţiilor europene de săptămâna viitoare va fi dominată de reacţia europeană la epidemia provocată de bacteria enterohemoragică E.coli (ECEH), care în ultimele două săptămâni a dus la moartea a 19 persoane şi a provocat pagube importante pentru agricultorii europeni.
Astfel, miniştrii sănătăţii din statele membre, ce se reunesc luni la Luxemburg, vor avea o dezabtere asupra evoluţiei cazurilor de contaminare cu ECEH, dar şi asupra investigaţiilor destinate identificării sursei exacte a epidemiei.
Comisarul european pentru sănătate John Dalli s-a declarat, sâmbătă, gata să trimită o echipă de experţi în Germania pentru a accelera cercetările care au ca scop identificarea sursei de contaminare. Experţii europeni fac parte din Direcţia Generală pentru Sănătate şi protecţia consumatorului (DG SANCO) a Comisiei Europene, din Centrul european pentru controlul şi prevenirea bolilor (ECDC) şi de la Autoritatea europeană pentru siguranţă alimentară.


Gravitatea şi evoluţia rapidă a epidemiei de enterocolită cauzată de ECEH au determinat şi Parlamentul European să includă o dezbatere pe această temă pe agenda sesiunii sale plenare, care începe luni seară la Strasbourg. Dezbaterea va avea loc marţi după-amiază şi este de pe acum evident că una dintre ţintele criticilor eurodeputaţilor va fi Comisia Europeană, care ar fi dovedit grave vicii de comunicare cu autorităţile specializate din statele membre. După ce în urmă cu 10 zile a dat senzaţia că se încrede total în datele furnizate de autorităţile germane, care indicaseră că explicaţia epidemiei ar fi mai multe loturi de castraveţi provenind din provinciile spaniole Almeria şi Malaga, executivul UE a ridicat miercuri seară alerta legată de castraveţii spanioli ca posibilă sursă de contaminare. Prea târziu însă pentru agricultorii spanioli, ale căror legume şi fructe nu şi-au mai găsit cumpărători în multe ţări europene, fapt ce le-a provocat uriaşe pierderi financiare.
Marţi, Comisia Europeană va adopta şi prezenta un set de recomandări pentru cele 27 de state membre, în cadrul coordonării economice consolidate la nivelul UE. Recomandările se bazează pe o evaluare cuprinzătoare a situaţiei economice şi bugetare din fiecare ţară membră şi a măsurii în care acţiunile propuse de statele UE în programele naţionale de reformă şi programele de convergenţă sau stabilitate sunt potrivite pentru a face faţă provocărilor specifice. Recomandările vor fi discutate în Consiliul European din 23-24 iunie, iar, în luna iulie, Consiliul ECOFIN va formaliza adoptarea lor.
Săptămâna viitoare va fi în mod particular mai importantă decât de obicei pentru ţara noastră întrucât miniştrii de interne din statele membre vor adopta joi, la Luxemburg, concluzii cu privire la finalizarea pregătirii României şi a Bulgariei pentru aderarea la spaţiul Schengen.
În prezent, între reprezentanţii statelor membre mai au loc negocieri asupra proiectului documentului, neajungându-se încă la un consens asupra includerii sau nu în document a unei date până la care să se ia o decizie privind aderarea României şi a Bulgariei la Schengen. Surse europene din Bruxelles au declarat pentru Agerpres că există două variante ale proiectului – una care prevede că o decizie privind extinderea Schengen ar trebui luată până la finalul anului, iar a doua care nu conţine nicio menţiune privind termenul în care ar urma să fie luată o asemenea hotărâre. În orice variantă ar fi adoptate, concluziile Consiliului JAI din 9 iunie, de la Luxemburg, vor fi importante pentru că vor menţiona faptul că cele două state sunt pregătite tehnic pentru aderarea la spaţiul Schengen, decizia finală fiind însă una de natură politică. În această privinţă, după cum se ştie, există opoziţie sau reticenţă din partea unor state membre, precum Franţa, Germania, Olanda sau Finlanda.
În procedura decizională de extindere a spaţiului Schengen, Parlamentul European trebuie să îşi dea un aviz consultativ, care poate fi pozitiv sau negativ. În acest sens, a fost elaborat un raport de către Carlos Coelho cu privire la îndeplinirea acquis-ului Schengen de către România şi Bulgaria, care a fost adoptat la începutul lunii mai de Comisia de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European (LIBE) şi va fi supus la vot în plenul PE miercuri, la Strasbourg. Raportul Coelho arată că cele două state au demonstrat că sunt suficient de pregătite pentru aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen într-o manieră satisfăcătoare. Documentul menţionează că, ”ţinând cont de rezultatele evaluărilor şi ale vizitelor de reevaluare necesare realizate de echipele de experţi, raportorul PE ajunge la concluzia că, ”deşi există unele chestiuni deosebite care vor necesita o informare periodică şi o urmărire pe viitor, acestea nu constituie un obstacol pentru deplina aderare a celor două state membre” la spaţiul Schengen.
Pe agenda sesiunii plenare a PE de la Strasbourg mai figurează, printre altele, supunerea la vot a unor rapoarte privind programele europene de navigaţie prin satelit (unul dintre raportori fiind eurodeputata Adriana Ţicău) şi dezbateri privind guvernanţa economică, mandatul european de arestare şi relaţiile economice dintre UE şi Canada.