/Studiu privind drepturile pacientilor

Studiu privind drepturile pacientilor

Studiul ”Rezultatul evaluării drepturilor europene ale pacienţilor”, realizat la iniţiativa Reţelei Cetăţeniei Active (Italia) şi prezentată joi în conferinţa de presă organizată de Societatea de Scleroză Multiplă din România, a scos în evidenţă faptul că niciunul dintre drepturile pacienţilor prevăzute în Carta Europeană nu sunt respectate în totalitate în Europa.
Acest proiect a fost realizat la iniţiativa Reţelei Cetăţeniei Active (Italia), împreună cu organizaţiile pacienţilor din 19 ţări europene, între care şi România, care au implementat un proiect pentru a evalua drepturile pacienţilor în cadrul sistemelor europene de sănătate.


În ţara noastră, Societatea de Scleroză Multiplă din România a desfăşurat această activitate, iar studiul a evidenţiat că între drepturile pacienţilor nerespectate în România se află respectarea timpului pacienţilor, dreptul la liberă alegere, dreptul de a avea acces la servicii medicale.
Între drepturile respectate cu greu se află dreptul la informaţie, dreptul la cetăţenie activă, dreptul de a se evita suferinţe inutile şi dureri; dreptul la siguranţă.
Drepturi parţial respectate sunt dreptul la servicii medicale de calitate; dreptul la inovaţie; dreptul la liber consimţământ; dreptul la compensaţii; dreptul la a depune plângere.
Potrivit studiului, sunt şi drepturi aproape respectate, cum ar fi dreptul la tratament personalizat; dreptul la măsuri preventive; dreptul la intimitate şi confidenţialitate.
La evaluarea respectării drepturilor europene ale pacienţilor din România au participat Ministerul Sănătăţii şi alte trei mari spitale din ţară, selecţionate după numărul mare de servicii oferite şi numărul mare de locuri: Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias din Bucureşti şi Spitalul Judeţean de Urgenţă din Cluj.
În anul 2002, a fost elaborată Carta Europeană a drepturilor pacienţilor în care au fost stabilite 14 drepturi, bazate pe Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale.
Carta este recunoscută ca un document cheie de referinţă către toate părţile interesate, inclusiv instituţiile europene.şi este cuprinsă în Concluziile Consiliului privind valorile şi principiile operative comune în sistemele de sănătate din Uniunea Europeană aprobate în 2006.
În cazul României au fost trase semnale de alarmă în ceea ce priveşte timpul mare de aşteptare pentru intervenţiile chirurgicale; perioada de aşteptare pentru pacienţii internaţi făcute publice, listele mari de aşteptare pentru examinarea pacienţilor şi lipsa unei diagnosticări precoce; neimplicarea spitalelor în programe publice de acreditare; pacienţii nu beneficiază de protecţie legală în cazul în care reclamă un eveniment advers şi prevederea legală pentru un sistem de informaţii privind informaţiile adverse.
De asemenea, o altă concluzie a studiului este că spitalele din România nu dispun de elemente tehnice necesare cum ar fi ieşirile de urgenţă şi sistemele de comunicaţii. Pentru persoanele cu dizabilităţi este dificil în cazul unui eveniment să găsească un loc ferit de foc.
Alte probleme evidenţiate de studiu sunt faptul că nu există persoane care să înţeleagă limbajul semnelor, interpreţi în limbi străine, orele de vizită, alegerea mesei, asistenţa religioasă sau proceduri de asigurare a unei alte opţiuni medicale.
România a obţinut calificativul slab şi la capitolul conţinutul paginilor de internet ale spitalelor, spaţiul din unităţile sanitare pentru voluntari şi asociaţii de interes public, folosirea gratuită a locurilor de parcare în spitale şi pentru rezervarea unor locuri speciale de parcare pentru persoanele cu dizabilităţi.
Cele 14 drepturi europene ale pacienţilor sunt: dreptul la măsuri preventive – fiecare persoană are dreptul la servicii adecvate pentru a preveni apariţia bolilor; dreptul la acces – pentru serviciile medicale de care are nevoie, dreptul la informare, dreptul la a i se cere consimţământul fiecărui pacient cu privire la tratament şi procedurile care privesc direct starea sa de sănătate şi care să-i permită să participe activ la deciziile privind starea sa de sănătate, dreptul la liberă alegere,dreptul la viaţă privată şi confidenţialitate, dreptul la a se respecta timpul pacientului, dreptul la respectarea standardelor de calitate, dreptul la securitate, dreptul la inovare, dreptul de a evita suferinţa şi dureri inutile dreptul de a fi tratat individual, dreptul de a contesta, dreptul la despăgubiri.
Preşedinta Societăţii de Scleroză Multiplă, Aurora Borşan, a menţionat că asociaţiile de pacienţi, autorităţile trebuie să facă cunoscute aceste drepturi ale pacienţilor. Ea a făcut referire la faptul că în unele judeţe pacienţii cu această afecţiune nu îşi găsesc tratamentele, situaţii în care starea lor se agravează.
“Avem aproximativ 10.000 de pacienţi cu această boală, dintre aceştia 2.100 sunt pe tratament, aproximativ 40%
nu sunt eligibili pentru tratament. În cazul celor care nu-şi pot procura medicamentele este vorba despre o încălcare a dreptului de a avea acces la tratament”, a subliniat Aurora Borşan.
La rândul său, vicepreşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, Cristian Roşu, a menţionat că tratamentul pentru HIV/SIDA are sincope şi acest lucru duce la agravarea stării de sănătate a bolnavilor. El a precizat că în prezent nu acces la tratament bolnavii cu HIV/SIDA din judeţele Vaslui şi Brăila.