/Ingrasamintele cu azot costa scump sanatatea europenilor (studiu)

Ingrasamintele cu azot costa scump sanatatea europenilor (studiu)

Efectele nocive ale excesului de azot, emis în principal de agricultură, asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului antrenează costuri de până la 320 de miliarde de euro la scară europeană, mai mult decât dublul beneficiilor din agricultură, potrivit unui studiu dat publicităţii în timpul unei conferinţe internaţionale în capitala Scoţiei, Edinburgh.

Evenimentul a reunit 200 de cercetători din 21 de ţări, care propun un diagnostic şi căi de acţiune pentru a reduce excesele de azot şi impactul acestora asupra apei, aerului, solurilor, ecosistemelor şi efectului de seră, relatează AFP.

Inventarea îngrăşămintelor azotate la începutul secolului XX a revoluţionat agricultura, îmbunătăţind randamentul şi calitatea. Dar, în paralel, azotul din mediul înconjurător a crescut de două ori pe plan mondial şi de peste trei ori în Europa. Peste 10 milioane de europeni sunt expuşi la niveluri de azot (nitraţi) în apă care depăşesc pragurile regulamentare, cu risc de cancer crescut dacă se bea regulat.

Nitraţii antrenează fenomenele algelor verzi şi ‘zonelor moarte’ de-a lungul coastelor bretane, în Mările Nordului, Adriatică şi Baltică. Poluarea cu azot a aerului provocată de agricultură, industrie şi circulaţie contribuie la emisia de particule care reduc speranţa de viaţă cu mai multe luni pe o mare parte din Europa continentală.

Cercetătorii recomandă mai multe acţşiuni. În transporturi, ei cer să se renunţe la utilizarea vehiculelor poluante şi la călătorii lungi cu maşina. În agricultură, preconizează o schimbare a practicilor. Reducerea consumului de proteine animale – care depăşeşte 70% din recomandările nutriţionale – ar avea un impact semnificativ. 80% din azotul utilizat în agricultură ar fi de fapt folosit pentru producerea hranei pentru animale, notează studiul.

‘Aproape jumătate din populaţia mondială depinde de îngrăşăminte cu azot sintetic utilizate pentru producţia alimentară’, subliniază un specialist de la centrul de ecologie din Edinburgh. ‘Soluţiile includ o utilizare mai eficace a îngrăşămintelor minerale şi organice (gunoi de grajd, compost etc) şi opţiuni alimentare vizând un consum moderat de carne’.