/Homo Sapiens s-a incrucisat cu reprezentantii altor specii umanoide

Homo Sapiens s-a incrucisat cu reprezentantii altor specii umanoide

Primii oameni moderni, reprezentanţii speciei Homo Sapiens, s-ar fi încrucişat şi cu reprezentanţi ai altor specii umanoide din habitatul pe care-l împărţeau, înainte de exodul din Africa, conform unui nou studiu genetic, conform site-ului LiveScience.com.

Deşi Homo Sapiens a rămas singura specie umanoidă de pe planetă, calea exodului din leagănul omenirii, din Africa, a fost urmată şi de reprezentanţii altor specii umanoide, printre care familiarii neanderthalieni care au migrat spre Asia de vest şi Europa dar şi nou descoperita specie a denisovanilor, care s-a stabilit în Asia de Est.

Analizele genetice ale fosilelor rămase de la reprezentanţi ale acestor două specii umanoide au dus la descoperirea unor exemplare metise rezultate din împerecherea cu membri ai speciei Homo Sapiens. Mutaţiile rezultate din acest proces de metisare au avut rolul de protecţie, mărind posibilităţile de adaptare la noi medii, odată ce a început marele exod din urmă cu 65.000 de ani ce a dus la răspândirea populaţiilor umanoide pe tot cuprinsul globului.

Geneticienii care au analizat genomul uman au descoperit şi faptul că specia noastră s-a metisat cu o altă specie umanoidă necunoscută, înainte de a părăsi Africa. În prezent, aproximativ 2% din ADN-ul african contemporan provine din această hibridare.

Prin comparaţie, analizele moderne indică faptul că între 1% şi 4% din genomul modern euroasiatic este de origine neanderthaliană, iar genele oamenilor de Denisovan reprezintă între 4% şi 6% din genomul melanezienilor moderni.

“Trebuie să modificăm modelul standard acceptat al originii oamenilor conform căreia o singură populaţie de Homo Sapiens ar fi trecut la stadiul de oameni moderni în stare de izolare faţă de celelalte populaţii şi să includem faptul că oamenii moderni au înlocuit celelalte specii umanoide prin hibridare sau metisare”, a explicat geneticianul Michael Hammer de la University of Arizona din Tucson.

Michael Hammer şi colegii săi au adunat mostre de ADN de la Centrul pentru Studiul Polimorfismului Uman din Paris şi au diferenţiat aproximativ 60 de regiuni ale genomului uman care nu au aparent nicio funcţie. Aceste gene sunt mai puţin expuse decât ADN-ul funcţional la mutaţii putând oferi importante date despre procesul evolutiv al oamenilor moderni.

Cercetătorii s-au concentrat asupra a trei populaţii reprezentative din punct de vedere genetic al diversităţii africane – fermierii Mandenka din vestul Africii, pigmeii Biaka din Africa centrală şi boşimanii San din sudul Africii.

Oamenii de ştiinţă au căutat şi fragmente de ADN străvechi care ar fi putut să ofere o serie de avantaje încrucişării dintre Homo Sapiens şi reprezentanţi ai altor specii umanoide. “Acest proces de metisare este posibil să fi acţionat ca un accelerator al procesului evolutiv, permiţând anumitor gene cu funcţii importante într-un anumit mediu sau zonă să se răspândească şi spre o nouă populaţie care nu a avut încă timp să se adapteze singură la condiţiile specifice existente în acel mediu. Este posibil ca acest proces să stea la baza evoluţiei primilor Homo Sapiens în oamenii care suntem în prezent”, a mai adăugat profesorul Michael Hammer.

Concuziile acestui studiu asupra genomului uman sunt prezentate pe larg în ultimul număr al revistei Proceedings of the National Academy of Sciences.