Bacteriile intestinale la nou-născuți, o armă împotriva astmului

Nou-născuții pot fi protejați împotriva contractării astmului în decursul vieții, dacă flora intestinală dobândește anumite tipuri de bacterii în primele trei luni de la naștere, au stabilit cercetătorii deschizând astfel calea tratamentului preventiv împotriva acestei alergii respiratorii cronice care se manifestă tot mai mult, informează agenția France Presse. Incidența astmului a crescut de patru ori ca număr de cazuri din anii 1950 și afectează până la 20% dintre copiii din țările occidentale, au precizat oamenii de știință canadieni într-un studiu publicat miercuri în revista medicală ‘Science Translational Medicine’.

“Acest studiu arată că patru tipuri de bacterii intestinale joacă un rol în prevenirea astmului, dar numai foarte devreme în viață, în momentul formării sistemului imunitar al nou-născutului”, spune Brett Finlay, profesor de microbiologie la Universitatea din Columbia Britanică din Canada și unul dintre principalii autori ai studiului.

Aceasta descoperire deschide calea spre dezvoltarea de tratamente preventive cu probiotice care îi pot proteja pe nou-născuți împotriva astmului, spun cercetătorii. De asemenea, descoperirea ar putea ajuta la proiectarea de teste pentru a anticipa care dintre copiii mici sunt cei mai susceptibili să sufere de astm, menționează AFP.

În cadrul acestei cercetări, oamenii de știință au analizat materii fecale prelevate de la 319 copii.

Analiza acestor probe a relevat un deficit a patru tipuri de bacterii intestinale la copiii de trei luni care mai târziu au prezentat un risc mai mare de a suferi de astm.

Cei mai mulți copii dobândesc natural aceste patru tulpini de bacterii (Faecalibacterium, Lachnospira, Veillonella și Rothia), însă nu se cunoaște de ce alți copii nu le dobândesc.

Cercetătorii au găsit însă mai puține diferențe în rata prezenței acestor bacterii în flora intestinală la copii mai mici de un an, ceea ce indică faptul că primele trei luni de viață sunt critice pentru dezvoltarea sistemului imunitar.

Cercetătorii au reușit sa confirme aceste observații cu experimente pe șoareci, descoperind că rozătoarele cărora le-au fost inoculate la naștere aceste patru tipuri de bacterii au avut simptome în mod net mai puțin severe de astm.

“Această descoperire oferă noi modalități de prevenire a acestei boli potențial mortale pentru un mare număr de copii”, a declarat dr.Stuart Turvey, specialist pediatru în imunologie la spitalul de copii din Vancouver.

“Aceasta arată probabil că există o fereastră, probabil, de o sută de zile după naștere pentru o intervenție terapeutică de protejare a nou-născuților împotriva astmului”, a continuat el.

Sunt necesare cercetări mai ample pentru confirmarea acestei constatări și pentru înțelegerea modului în care aceste bacterii acționează asupra mecanismului de dezvoltare a astmului, a spus specialistul. El a menționat că un studiu în acest sens este deja în curs de desfășurare în Ecuador.

“Aceste bacterii intestinale produc metaboliți, substanțe chimice care sunt aparent foarte importante pentru formarea sistemului imunitar în primele două sau trei luni de viață”, a explicat dr.Stuart Turvey pentru AFP.

Rolul bacteriilor intestinale în lupta împotriva alergiilor a fost deja relevat de cercetări anterioare, a amintit specialistul.

Un studiu publicat în SUA la sfârșitul anului 2014 a arătat că anumite bacterii intestinale protejează șoarecii împotriva alergiilor alimentare, în special la alune, dar cauzele acestui fenomen rămân necunoscute.

Studiul actual întărește ipoteza că mediul nostru este excesiv de curat, distrugând agenți bacterieni utili, a spus dr. Turvey, citând un studiu realizat în Germania care a descoperit un risc mai mic de astm la copiii crescuți în preajma fermelor.

Consolidând această ipoteză, el a menționat că acei copiii tratați cu multe antibiotice în timpul primului an de viață sunt mai predispuși la astm chiar decât cei născuți prin cezariană, aceștia din urmă nefiind expuși la aceleași bacterii precum cei care vin pe lume prin canalul vaginal.

Organismul uman are trilioane de bacterii care joacă un rol esențial pentru sănătate, au subliniat cercetătorii, cu precizarea că în corpul uman există de zece ori mai multe bacterii decât celule componente.

AGERPRES/(autor: Constanța Niță, editor: Mariana Ionescu)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *